Moshe Idel – contemporanul nostru cabalist
„Vrând să-mi aflu un rabin, am ajuns la Buber, prin
intermediul lui Scholem, la Idel. Am rămas la la Moshe Idel. Nu este numai un
învățat de talia lui Scholem, dar și o
călăuză pentru rătăciții ca mine. Cred că el
ne va arăta, în fine, drumul spre
cultura evreiască autentică, încă posibil de găsit în aceste vremuri
scăpătânde”, scrie Harold Bloom, la
rândul său o somitate în lumea academică americană. Editura Hasefer a publicat recent volumul
„Lumi vechi, oglinzi noi”, redactor
Andreea Soare, traducere de Alina
Cârâc, din originalul apărut la University of Pennsylvania Press, 2010. Moshe
Idel, pentru cei care nu cunosc, este născut în 1947, la Târgu
Neamț,filosof și cercetător al Cabalei, îndeplinește funcția de profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Are peste zece volume publicate, în mare parte traduse în limbi de circulație,
sute de articole-studii, conferințe, au apărut patru monografii despre opera
sa. În introducere , autorul pune în
evidență complexitatea studiului Cabalei, etapele și zonele de răspândire, existența unei Cabale creștine, paralel cu
cea iudaică, contradicțiile ce au apărut și apar în diverse interpretări,
tendințele de fragmentare și de unificare a studiului cabalistic, rolul
elitelor în evoluția studiului cabalistic, interferența Cabalei cu literatura
beletristică ( ex. Franz Kafka, ș.a.), rolul iluminismului, al filosofiei în
acest domeniu, multitudinea de întrebări, critici, etc. Cartea cuprinde 13 capitole, de fapt eseuri care
se pot lectura ( studia) în mod autonom, dar autorul a grupat aceste capitole
în patru părți – Conceptualizări intelectuale ale iudaismului, Scholem și conceptualizările
Cabalei, Cabala și unii gânditori ai secolului XX, Înțelegerea hasidismului.
Desigur sunt destui cititori care nu știu ce
înseamnă Cabala , ce rost are. Cabala este o tradiție veche, ce s-a
născut acum 5770 de ani( după concepția religioasă). Termenul „Cabala” derivă
de la cuvântul ebraic kabbalah, care
înseamnă primire, receptare. De fapt, limba
ebraică, considerată una din limbile sacre, a fost dezvoltată în mod
special de către și pentru cabaliști, pentru a-i ajuta să comunice despre
chestiuni spirituale. Accesul larg la esoterismul Cabalei este realizat de abia
la sfârșitul secolului XII, prin Cartea
lui Zohar. Sinele în Cabala este chiar Dumnezeu
manifestat în om, și are un corespondent în inima spirituală. Trezirea
punctului din inimă și apoi împlinirea completă a acestui punct până la
desăvârșire, este scopul pe calea spirituală a Cabalei. Mistica, filosofia,
literatura, muzica, artele plastice, ș.a. fac parte din cultura și civilizația
lumii. Fiecare este liber să aleagă domeniul predilect.
În eseurile cuprinse în volum ,
autorul se oprește la nume mai mult sau mai puțin cunoscute, precum Arnaldo
Momigliano,Gershom Scholem, Eric Voegelin, George Steiner, Kafka, Franz Rosenzweig,
Abulafia, Walter Benjamin, Derrida, Paul Celan ( cu „Psalmul” său), Buber,
Heschel, Levi Isaac din Berdicev , oameni din diferite epoci, dar și la Ioan
Petru Culianu, pe care l-a cunoscut personal, Umberto Eco, volumul fiind completat
cu aproape 800 de note ale autorului. Fără
a încerca o analiză a acestui op, am putea, totuși, reține câteva preocupări ce
se reliefează în demersul lui Idel – moștenirea tradițională, opera opera
mentorului său, cu care și polemizează postum, Gershom Scholem, importanța
hasidismului în mistica evreiască și literatura artistică, în special a lui
Kafka și Celan. De ce este actual Idel și studiul său cabalistic? Pentru că
în cultură totul evoluează, dogma este eliminată și jocul superior,
rațional poate numai să ajute inteligența umană. Fără inventivitate,
imaginație, joc al spiritului, am fi rămas în peșterile omului primitiv. Pragmatismul
fără spirit este sterp, omul își depășește condiția prin forța spiritului său , fie că este credincios, fie că se pretinde
ateu.
BORIS MARIAN MEHR