Rose
Ausländer- 25 de ani de la plecarea în veșnicie
Rose Ausländer ( 1901 – 1988), pe numele de la
naștere Rosalie Beatrice Scherzer,a
fost o mare poetesă de limbă germană și
engleză. S-a născut în Bucovina, a locuit în România, SUA și Germania.In
1919, a început strudiul literaturii și filosofieicu Constantin Brunner. In 1921, împreună cu
viitorul ei soț a emigrat în SUA, unde a început să scrie și să publice în
presa de limbă engleză și germană. În 1936 se afla la București. In 1939, a
publicat, cu sprijinul .lui Alfred Margul Sperber, cunoscut poet evreu de limbă
germană, traducător al lui Eminescu,primul său volum de poeme „Curcubeul”( Der Regenbogen ), care a fost bine primit de critică. Cărțile ei
au fost arse de naziști, în 1941.A fost internată în ghetoul din Cernăuți, unde
a rămas timp de doi ani.. În ghetou l-a cunoscut pe Paul Celan, care a avut o
influență considerabilă asupra manierei ei de scris. In anul
1944 a părăsit Cernăuții, după intrarea trupelor sovietice și s-a refugiat la
New York. În 1957 s-a reîntâlnit cu Paul Celan la Paris. O perioadă a refuzat
să mai scrie în germană, preferând limba engleză, apoi a revenit la limba pe
care o cunoștea cel mai bine, germana. A mai publicat volumul „ Vara oarbă”( Blinder Sommer), volum primit cu entuziasm
de publicul cititor. În 1967, s-a stabilit în RFG, la Dusseldorf, unde a
murit, într-o casă de vârstnici, în 1988. În moștenirea ei se află
corespondența cu diverși literați, ca și 19 volume de versuri publicate postum.
Alături de Celan, este considerată una dintre cele mai importante poete de
limba germană din secolul trecut. Poezia ei este străbătută de iubire pentru
cei apropiați, minunate poeme dedicate mamei ( „jumătate înger- jumătate om”),
cuvântului scris cu mesaj, victimelor Holocaustului, tematicii cotidiene în
viziunea originală a artistului.
Răspunsul dumitale este năucitor. Deși nu este prima oară.
Ți-am trimis un text scurt , cuprinzător despre starea actuală a lit. și a soc.
românești. Nu mă pot compara cu G. Călinescu, darde unde obligația autorilor de a scrie articole lungi, de 9000 de semne? Poate că lungimea
textelor din Conte a îndepărtat mulți cititori. O revistă trebuie să fie
dinamică, fără studii și poliloghii. Cultul unor personalități devalorizează prin exces de laude. Ion Ianoși,
Nicolae Breban,acum, Paul Goma nu vor câștiga prin repetiție și osanale. Desigur, ai să te
înfurii, o să urmeze represalii, cum a fost anularea contractului meu cu
editura pe care o coordonezi pentru o carte care oricum o să apară la altă
editură. A fost un abuz din partea dumitale. Mai departe. Paul Goma, unul
dintre singurii dizidenți convingători din per. Ceaușescu, are multe de
explicat pentru acuzele aduse la general evreilor, ca „trădători” ai
Basarabiei, aducători de comunism. A pierdut un proces rușinos cu 24 de pârâți
din care jumătate erau evrei. Deși căsătorit cu o evreică, el nu iubește această
etnie, chiar dacă are o sută de prieteni evrei. Nu fac evaluări ale talentului
său de scriitor ca și ale lui Brătescu-Voinești, nici nu aduc obiecții
savantului Paulescu, din păcate autor al uneia dintre cele mai văditextremiste scrieri din lit. de gen, publicate în lume. Conte publică periodic autori israelieni,
chiar dumneata , Aura ai vizitat Israelul. De aceea mă surprinde opacitatea în
atitudinea față de unele articole ale Magdei Ursache, la care aproape toțivinovații de comunismsunt evrei, la fel față de unele scrieri ale
lui Paul Goma. Punctul meu de vedere este împărtășit de majoritateaevreilor din România sau originari din
România. Poți fi sigură de asta, dacă te interesează. În ce mă privește, regret
că prietenia noastră nu a fost sinceră din partea dumitale. Eu nu copiez din
Google, am o pregătire care îmi permite să mai scriu și din cultura proprie.
Poate că nu știi, Google este un instrument la care recurg și consacrații,cu
condiția să aivă și contribuții proprii. Iar în Googe am și materiale
omologate,de pildă despre Rabinul Niemirower, ș.a. Jignești ușor, ești lbilă.
Regret, dar amicus Plato…Adevărul umblă cu capul spart. Fie.
Înainte de 1989 a fost ce a fost. Nu voi reveni, s-a scris cu
tonele și degeaba. Stalinismul, ca șialte forme de împilare morală nu vor muri. Dintr-un șef nătâng cum era
Ceașcă s-au născut mii de Cești cu pretenții dedictatori mai mititei. Banul a luat locul dominației partidului unic și
a dogmatismului primitiv, dar nivelul de cultură nu a crescut sau a evoluat pe
direcțiiciudate. În literatura
tipărită, cărți, reviste s-au instaurat câțivapotentați. Biata Uniune a Scriitorilor, pe care eu o iubesc pentru tradiția pe care o
mai păstrează, devine o cenușăreasă. Membrii ei sunt adesea batjocoriți. Măruntul
ajutor la pensie este privit cu ochi răi de cei care nu îl au, nefiind membri,
ca și de unii guvernanți cu creier mai mititel, gen Boc, bine că a plecat.
Desigur nu toți membrii USR sunt genii sau poate nici nu mai scriu de mult
timp. La fel de adevărat este că oameni care ar merita să fie membri sunt
purtați prin diverse instanțe precum personajul lui Kafka. Nu trec de Lege, nu
pot intra în Castel. Acesta este unul
din motivele apariției site-urilor literare. Din păcate, puțini fondatori de site literar
au ceva de adus în literatură și în cultură, în genere. Îi știu, îi stimez. Dar
au apărut tot felul de anonimi cu drept de veto, cu drept de a suspenda, de a
elimina, de a batjocoriautori cu mult
peste valoarea lor. Aceștia sunt micii staliniști. Lor mă adresez eu – ocupați-vă
fraților, surorilor de altceva, de jocuri, de glume, de reclame, aveți destule
domenii, culoare libere, lăsați oamenii cu har, că România nu duce lipsă de
talente, să se simtă acasă, liberi să
creeze. Cineva mi-a sugerat că unele servicii controlează și site-urile. Nu prea
cred, doar dacă este vorba de extremism, terorism. Desigur mai sunt destui
nostalgiciai dictaturilor roșii, verzi,
brune, oamenii fără personalitate au nevoie de tătuci, de șefi care să le
orânduiască viața. Aceasta se simte și în viața literară. Apar și diversiunile –
vrem Basarabia( Cine nu o vrea? Cine poate să o ia? Cine are nevoie de un plus
de milioane de rusofoni?) , deșiunii
strigători nici nu mai cunosc limba română, vrem Monarhie ( Mi-ar place și mie,
dar cine o va instaura? Nici Anglia măcar, nici SUA, nici Rusia, nici
grupulețele de monarhiști de pe la noi)
, se propun diverse forme de strategie economică, socială, cine își bate capul
cu ele, când FMI este atotputernic? După atâtea furtișaguri, cine mai acordă
șanse inițiativelor din interior? Vom continua. Numai bine, să trăiți cum
puteți.
RRachel Hausfater- o
scriitoare franceză cu origini românești
Rachel Hausfater s-a născut
în 1955 la Paris , este o celebritate în lumea literară, deținătoare a două
premiiinternaționale ( Enfantaise-2000
și Goya – 2003) . Familia ei a avut de suferitîn timpul Holocaustului, ceea ce i-a
influențat și concepția de scriitoare. A călătorit în SUA, Anglia( a studiat
limba și literatura engleză), Israel ( unde are rude). Are la activ 11 volume
publicate. Temele abordate sunt de interes atât pentru, pentru adolescenți,
adulți,, cât și pentru cititorii care
au cunoscut ororile războiului.
·Le
chemin de fumée, Seuil Jeunesse (collection Fictions) - 1998
·Viola
Violon, Père Castor Flammarion, Castor poche - 2000
·Le
petit garçon étoile, Casterman, Albums Duculot - Novembre 2001
·Je ne
joue plus !, Casterman - 2002
·Petit
roman portable, Hachette Jeunesse, Livre de poche jeunesse - 2002
·Gigi
en Égypte, Casterman, Romans Casterman - Janvier 2003
·Le
garçon qui aimait les bébés, Thierry Magnier - Mars 2003
·Moche, Père Castor Flammarion, Tribal - Octobre 2004
·Dans
la rue du bonheur, perdue, La Martinière jeunesse,
Confessions - Mars 2005
·Pourquoi
ça fait mal ?, Thierry Magnier - Mars 2005
·La
lumière de Bouchka, Sarbacane - Septembre 2006
·Quand
elle sera reine, Thierry Magnier - Février 2008
·En
vrai, Thierry Magnier, Petite poche - Avril 2008
·Miralaide,
Mirabelle, Père Castor Flammarion, Castor poche - Février 2009 (note : c'est
une réédition de Moche, le
titre ayant changé)
·Un
soir, j'ai divorcé de mes parents, Thierry Magnier, Roman - Mars
2009
·Despre ea însăși scrie – „ Mă simt déjà bătrână ( puțin), frumoasă (
puțin),nebună( puțin)… Sun veselă, tristă, fericită…Am avut și eu o copilărie,
am copii la rândul meu, soț,cărți…Am ce să iubesc și să urăsc, iubesc adevărul…Cred
că și cărțile mele mă iubesc. ..Viața este une ri o nebunie, uneo ri te simți
un idiot, aud sunete, simt o furie… --
e
·i
Bunicii
autoarei sunt originari din Iaşi şi din Bacău
Rachel Hausfater:
Scriitoarea-vedetă cu origini româneşti
4 Martie 2011
Rachel Hausfater:
Scriitoarea-vedetă cu origini româneşti
RomaniaLibera.ro foloseste
cookies. Afla mai multe despre cookies aici.
"În octombrie am fost
invitată de Centrul Cultural Francez și, în mod normal, voi veni, la Iași și în
Bacău. Practic, din Iași și din Bacău vine familia mea. Va fi o călătorie care
este foarte importantă pentru mine personal. În general, după astfel de
călătorii vine și câte o carte. Și așa ar putea apărea o carte despre
România."
RACHEL HAUSFATER
Scriitoare
Familia
celei mai cunoscute scriitoare pentru copii din Franţa, Rachel Hausfater, a
trecut prin calvarul Holocaustului.
Cea mai cunoscută scriitoare
pentru copii din Franţa, Rachel Hausfater, provine dintr-o familie de evrei
români. Bunicii scriitoarei s-au născut în Bacău şi în Iaşi. Rachel Hausfater
s-a născut în anul 1955, în regiunea pariziană. Deşi adoră să râdă, ea scrie
cărţi triste, în care teme precum Holocaustul ori suferinţa copiilor în timpul
celui de-al doilea război mondial se regăsesc foarte des. Până acum, Rachel
Hausfater a scris 21 de cărţi, toate pentru copii. Criticii literari spun că
maniera în care scrie Rachel Hausfater seamănă cu cea în care Bellini a realizat
pelicula „La vita e bella", în care ororile lagărelor de concentrare sunt
ascunse sub jocurile copilăriei.
Cărţile scriitoarei cu
origini româneşti au fost publicate, până acum, în limbile română, spaniolă,
catalană, olandeză, engleză, chineză şi coreeană. Rachel Hausfater şi-a lansat
la Cluj o carte tradusă în limba română, în cadrul unui parteneriat cu Centrul
Cultural Francez din Cluj, iar în toamna acestui an va vizita Bacăul şi Iaşiul,
locurile de unde provine familia sa. Practic, bunicii scriitoarei de limba
franceză au emigrat din România înainte de începerea celui de-al doilea război
mondial. Deşi s-au stabilit în Franţa, ei au rămas evrei români, spune Rachel
Hausfater. Ei au fost deportaţi şi au cunoscut ororile Holocaustului, după ce
Germania nazistă a învins Franţa.
România, un cuvânt magic
Familia de evrei stabiliţi în
Fran-ţa a păstrat tot timpul nostalgia după România interbelică, un loc în
care, vorba lui Marin Preda, timpul avea răbdare cu oamenii. „Ascendenţii mei
sunt născuţi în România, dar în fine, unii au emigrat, iar o parte a familiei a
rămas în România Aceştia au murit în timpul războiului, de aceea, nu i-am
cunoscut. O altă parte a familiei, aşa cum v-am spus, a emigrat în Franţa,
deci, în final, eu am fost născută în Franţa. O mare parte a familiei tatălui
meu a fost deportată din Franţa, dar,ei erau evrei români. Aşadar, pentru mine
cuvântul, expresia «evrei români» este o expresie aproape sacră", spune
Rachel Hausfater. Ea mai povesteşte că, în copilăria sa, cuvântul România avea
o rezonanţă aparte.
„Când eram copil, cuvântul
«România» era un cuvânt aproape magic. Nu prea ştiam ce vrea să zică acest
cuvânt, dar ştiam că tata, familia tatălui meu era de acolo, din România, iar
România era un tărâm de poveste. Iar când am ajuns în România cu adevărat
pentru prima oară, nu era deloc precum în visele mele, dar, iată, este o ţară
care mi-a rămas în suflet, care este importantă pentru mine", spune Rachel
Hausfater. Tot ea spune că România pe care a descoperit-o în prezent nu seamănă
deloc cu tărâmul fabulos din copilăria sa. „Nu este magică deloc. Este
adevărat. Însă acum încerc să descopăr România adevărată. O iau cu binişorul.
Însă cuvântul «magic» este în permanenţă ascuns undeva în mintea mea. Deci,
dacă voi scrie o carte despre România, ea va fi, deopotrivă, o carte despre
România adevărată şi despre România magică, despre ambele. Ar fi păcat să pierd
frumoasa Românie din copilăria mea, care nu există în realitate, dar care
există undeva, în mintea mea".
Cărţi tot mai cumpărate
Rachel Hausfater spune că „în
Franţa este o situaţie specială. De ceva vreme, lumea a început să se
intereseze din ce în ce mai mult despre ceea ce s-a întâmplat atunci, în timpul
războiului. Oamenii au început să vorbească tot mai mult, să înţeleagă lucrurile
pe care francezii înşişi le-au făcut. Dar oamenii sunt, în acest context,
pasionaţi de temă, dar şi puţin speriaţi. Este foarte, foarte bizar. Ei bine,
dar în orice caz, nu pot spune eu, ca scriitor, că aceste cărţi ale mele ar fi
fost refuzat pentru că vorbesc despre asta sau despre alte teme. Editorii
acceptă să publice cărţile pe acest subiect".
As dori, daca se poate,
adresa de E-Mail a scriiroarei Rachel Hausfater. Sunt si eu scriitoare, si as
avea mai multe sa ne spunem, avand in vedere preocuparile noastre comune. Va
multumesc.
cine suntetzi voi'comentatorilor"
antisemiti sa decidetzi cine e roman si cine nu?nu va bagatzi copitele unde nu
intelegetzi nimic. ramaneti in cotetzul vostru, la coada vacii si la cocina de
porci, acolo va este locul,si nu cetatzeni ai europei civilizate al secolului 21.
....indiferent daca esti
român sau nu daca te-ai nascut si ai trait in România e normal sa consideri
locul nasterii acasa....multe etape ale vietzii tale sunt legate de acele
locuri....ca sa intzelegi trebuie sa traiesti asta....Nu e un repros...si alte
popoare fac la fel...dar poate românii exceleaza....In România e multa
intolerantza...
sovinism si idei
preconcepute,ura fata de evrei si si alte nationalitati.prin asta inteleg unii
democratia.
"...Rachel Hausfater,
provine dintr-o familie de evrei români..."
Evreii nu pot fi români, şi nici nu sunt. Şi nici românii nu pot fi evrei.
Evreii sunt evrei, iar românii sunt români !
. .
"Cărţile scriitoarei cu origini româneşti au fost publicate..."
Raşela asta nu are origini româneşti, ci ascendenţii ei au locuit pe teritoriul
Rromînikăi, ceea ce este cu totul ...
esti un sovinist,cu
inclinatii naziste.in toate tarile o sumedenie de evrei au contribuit la
cultura si stiinta tarilor respective din plin.daca tu nu vrei ,ca si cei de
seama ta ,nu ai dece a te enerva.intre 22milioane decetateni traiesc si grupuri
de popoare conlocuitoare .in romania nu mai sunt decat cateva mii de evrei,in
cea mai mare parte batrani.
mai bine turci.arabi adica
musulmani ,nu-i asa? nici o teama in romania nu mai exista evrei.dar sunt
unguri,sarbi,lipoveni,****,bulgari,samd !!!!!!!!!! asa ca poti dormi
linistit.ei contribuie cu adevarat la renumele romaniei.