CARTE MPE
MUZICA ȘI POEZIA EVREILOR
Ep.1
Recentul Festival Internațional George Enescu la care participă ,ca de fiecare dată și muzicieni evrei din Israel și din multe alte țări mi-a sugerat sau retrezit dorința de a scrie un ciclu articole despre rolul și evoluția muzicii ,ca și a poeziei în istoria milenară a poporului lui Israel,fără o cronologie strictă și fără pretenția ridicolă de a epuiza un vast domeniu de cercetare specializată. Dacă muzica are o vechime de circa 40 de milenii, poezia populară, religioasă și cultă este mult mai tânără, iar poporul evreu este și mai tânăr, să ne ierte teologii. Desigur, dacă deschizi subiectul enunțat în titlu, aproape oricine va vorbi despre Psalmii lui David și Cântarea Cântărilor a lui Solomon.Dar evreii în drumul lor din cetatea Ur,prin Mesopotamia, au ajuns în Canaan, apoi în Egipt, au revenit în Canaan, au format regate,au dominat, au fost dominați, exilați de două ori, risipindu-se în întreaga lume civilizată.Nu se cunosc popoare care să fi avut atâtea contacte, să fi preluat atâtea influențe culturale fără a-și pierde esența religioasă și culturală, deși limbile vorbite s-au diferențiat pe zone - ebraica veche,aramaica (din antica Sirie), apoi idișul ( din dialect german,cu adausuri ebraice), ladino în Peninsula Iberică), limba actuală în Israel fiind ivrit (ebraica modernizată de Ben Iehuda). Muzica și poezia au suferit aceleași metamorfoze, fiecare în zona unde au evoluat. Puțini știu de ex. că „Sanie cu zurgălăi”, cântec popular românesc are la bază un vechi motiv evreiesc, iar imnul Statului Israel este scris pe un motiv românesc.Muzica și poezia sunt artele cele mai apropiate, dar poezia are avantajul perenității. Noi nu putem ști ce muzică se cânta în vechime, putem deduce după construcția instrumentelor, abia în ultimele patru secole notele muzicale au alcătuit „alfabetul” , așa cum noi putem citi poezia scrisă în ultimele patru milenii. Biblia este un tezaur de poezie și epos ,cu ea vom începe expunerea propusă. Utilizăm traducerea în română din ediția cea mai recentă. Începând cu primele rânduri, primele pagini simțim amploarea acestei minunate alcătuiri,fiorul liric. GENEZA –Pământul era pustiu și gol,peste fața adâncului de ape era întuneric…Urmează apariția lumii vii, alcătuirea lui Adam și a Evei, fratricidul fătuit de Cain asupra lui Abel. S-au scris nenumărate poeme culte pe această temă tragică, muzică de balet, operă și simfonică.
Vom reveni cu exemple. Ne vom opri la muzica sinagogală,la muzicieni evrei celbri,la instrumente muzicale vechi și noi, notații muzicale premoderne,etc. Aceasta este doar o introducere.
Ep.2 Muzica antică și sinagogală
În centrul Capitalei se află de peste 150 de ani, pe strada Sf.Vineri, Templul Coral, o frumoasă clădire în stil maur, cu un interior și mai frumos, pe care unii barbari în ianuarie 1941 nu au reșit să-l distrugă. Inițiativa a aparținut Obștei Evreilor Lehi (polonezi), iar atributul Coral este expresia dragostei pentru muzică. Dresda,Viena, Paris au și ele Temple Corale. La ridicarea edificiului a contribuit și Mihail Kogălniceanu cu 10.000 lei aur. A fost inaugurat de rabinul venit din Franța, Antoine Levy. În decursul anilor au susținut predici însoțite de muzică -M.Beck,dr.I.J.Niemirover,dr.Al.Șafran,dr.Moses Rosen,Menahem Hacohen, Raphael Shafer (actualul Prim Rabin). Templul are și o orgă de peste un secol la care a cântat și compozitorul Ivela. Muzica a fost mereu însoțită de psalmi, de versete biblice , poezie religioasă.
Este interesant că în mai toate religiile muzica a fost introdusă prin înfrângerea unei opoziții care susținea caracterul impur, chiar diavolesc al muzicii, o prejudecată respinsă de cei mai mulți credincioși. La fel a fost întâmpinat și vinul care a fost acceptat de majoritatea religiilor . Afro-americanii și africanii au introdus și dansurile lor ritmice care produc extaz, transă. Ne referim,desigur, și la mozaicii de culoare. Louis Armstrong, crescut într-o familie de evrei a preluat motive evreiești în repertoriul său.Leonard Cohen, celebru ca și Armstrong a scris poeme și partituri muzicale pe cele mai variate motive.
Pitagora considera că alcătuirea galaxiei noastre corespunde tonurilor și semitomurilor muzicale,adică unei armonii cerești, divine.În Evul Mediu învățatul Leon Ebraicul a preluat și dezvoltat această idee.
Conform Bibliei , Iubal este părintele muzicii, fiind inventatorul kinorului (lirei), ugavei, tofului (tamburinei), ultima fiind folosită și de Miriam, sora Profetului Moise. Cântecele erau înoțite de poezie și dans.În vremea regelui Solomon au mai fost aduse instrumente, motive muzicale din Egipt. Egiptenii aveau și transcripție a notelor. Înainte de a fi rege ,David îi cânta lui Saul din kinor, de unde și credința că el ar compus Psalmii, minunate poeme la care vom reveni. Pe lângă muzica sacră, ocazionată de sărbători,nunți,nașteri, înmormântări, muzica laică, adeseori veselă, satirică, etc. Profetul Isaia dezaprobă muzica și, desigur, desfrâul. Potrivit tradiției David a fost considerat creatorul muzicii liturgice și al orchestrei de instrumentiști.La instrumentele pomenite mai sus se adaugă nevel (chitară), mețiltaim(țimbalul),șofarul (cornul care anunță Anul Nou,marile sărbători),alte instrumente de suflat, trompete,oboi,flaut.De obicei leviții formau orchestrele. Sinagogile au apărut după distrugerea Primului Templu și apoi al Celui de al Doilea, dar tradiția nu s-a schimbat în Israel și în Diaspora până în zilele noastre. Aceasta este una din minunile lumii. Desigur între sefarzi ( vestul Europei) și așkenazi (est) există diferențe neesențiale, doar de limbă și unele obiceiuri. Sefarzii s-au răspândit din Spania/Portugalia în Imperiul Otoman preluând unele obiceiuri. Rolul muzicii în Diaspora a scăzut, numai vocea cantorului reprenta vechea tradiție muzicală. În schimb poezia religioasă devine prepoderentă, piyutim se numesc poemele dedicate cultului. În sec. XVI apar poeți precum Menahem din Lonsano, Israel Nahara, influențați de Cabala. Despre marele poet Iehuda Halevi, de la începutul mileniului al doilea vom vorbi mai târziu, poezia sa fiind cunoscută și azi. În comunitățile așkenazite din centrul și estul Europei se impun câtecele liturgice, iar cea mai răspândită este Kol-Nidre (toate jurămintele,în traducere, o preluare a tradiției evreilor sefarzi de a-și cere iertare pentru că și-au ascuns credința). Formațiile muzicale de klezmeri au apărut abia în sec.XIX,în Polonia,la nunți și alte sărbători. În sec. XVII-XIX, muzica slavă a avut o mare influență asupra muzicii laice evreiești, Odessa fiind un cenru important. În nordul Italiei apare muzica polifonică, care se răspândește în sinagogile din estul Europei. Sub influența hasidismului și Cabalei muzica este revigorată iar Șabatul se însoțește definitiv cu muzica vocală și instrumentală. Azi muzica evreilor s-a răspândit în mai toate zonele, împletindu-se cu muzica pop, inclusiv în mediile creștine ( ex. Hava Naghila,ș.a.)
Ep.3 Muzicieni evrei- sec.XVI-XX
În sec. XVI apar în Europa formații muzicale fără sedii stabile, oferind programe originale,laice la diverse ocazii. Adesea își găseau protectori/sponsori la curțile nobiliare, la primării. Astfel, la Mantua, familia Gonzaga a luat sub protecție o formație de cameră care a dăinuit aproape două secole. Multe comedii muzicale, madrigaluri erau susținute de artiști evrei. Un muzician cunoscut în Italia, compozitor,dirijor,interpret a fost Salamone Rossi (m.1628). La curtea împăratului habsburgic Ferdinand II era,în acea perioadă compozitorul mantovan Allegro Porto Ebreo. În Franța și Germania ,muzicienii evrei nu au fost încurajați. În schimb Praga i-a primit cu brațele deschise. În sec. XVIII, Anglia încurajează prezența muzicienilor evrei, îar în sec. XIX, majoritatea țărilor Europei cunosc prezența unor formații și personalități evrei. Mozart era în bune relații cu muzicieni și cu sponsori evrei. Devin cunoscuți Halevy, Mendelsohn- Bartholdy, Meyerbeer. Liszt era în relații excelente cu confrați evrei, spre deosebire de ginerele său,genialul Wagner. Opera din Paris datorează înființarea și renumele participării multor muzicieni și sponsori, multor evrei. Hiller, Moscheles,Thalberg,Herz, Rubinstein,Tausig,Goldmark,Bruell, strălucitul Jacques Offenbach, Zepler sunt doar câteva nume care au rămas în istoria muzicală a Parisului și a lumii.Gustav Mahler,la care vom reveni a dat un impuls memorabil muzicii moderne. Libretele, textele literare care au motivat multe creații muzicale aveau și autori evrei.Arnold Schoenberg a fost unul din inițiatorii muzicii moderne în secolul XX, urmat de Ernest Bloch, apoi de Darius Milhaud, în Franța ( Cântece populare ebraice, Poeme evreiești, sunt mostre de muzică cultă pe motive populare), la fel ca Mario Castelnuovo- Tedesco. O pleiadă de compozitori originali, Krein, Gnessin,ș.a. s-a format în Rusia, parte dintre ei emigrân în Palestina,înainte de reconstrucția Israelului. Vom reveni asupre biografiei unora dintre ei fără a uita celebra familie Strauss, antecesorul fiind evreu. De asemenea ne vom opri la pleiada compozitorilor și interpreților evrei din America.
Ep. 4 Psalmii și Cântarea Cântărilor
Biblia este o scriere cu caracter epic, mitologic și liric. În română ea a fost tradusă din mai multe limbi – ebraică, aramaică, greacă, dar mai există traduceri în latină,germană, engleză. rusă, franceză, alte zeci de limbi mai vechi și mai noi. Am folosit pentru română o variantă mai modernă a Pr. Dumitru Cornilescu în cazul Psalmilor și cea a talentatului poet erudit Radu Cârneci,în cazul Cântării Cântărilor. Recunoștința noastră.
Psalmii, 150 la număr nu au numai o funcție fundamental cultică, ei au un rol moral, sunt o neprețuită moștenire estetică și civilizatorie. Zeci, sute de poeți s-au format ca artiști în ecoul milenar al Psalmilor. „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi”…„Calea celor păcătoși duce la pieire”. Fiecare Psalm este un îndemn spre respect pentru cinste, dreptate. De multe ori Psalmistul se adresează marelui cântăreț, interpreților la coarde, poezia se integrează muzicii așa cum Oda Bucuriei a lui Schiller s-a integrat în ultima parte a Simfoniei IX a lui Beethoven.Uneori în subtitlu apare -O cântare a lui David. Îndemnuri precum-Îngrijește de cel sărac. Sunt mustrați cei răi și lacomi. Decalogul este reluat în diverse forme. Episoade istorice se regăsesc, precum Exilul babilonean mult mai târziu decât domnia lui.Remarcabili sunt Psalmii în ultima parte- 130-„Din adâncul adâncului Te chem,Doamne” și 137-„La apa Babilonului ședeam și plângeam”.
Cântarea Câtărilor(în ebraică Șir Șirim) este una dintre capodoperele liricii antice, face parte din Biblie (Vechiul Testament) și apărut în zeci de variante,în funcție de limba din care a fost tradusă- aramaică, ebraică, greacă, latină, franceză, germană, engleză, etc. Radu Cârneci, poet român de vastă experiență a împărțit poemul în șapte cânturi, el și-a finalizat lucrarea în 1972. Alți traducător au extins poemul la opt cânturi. Radu Cârneci pune accentul pe puritatea sentimentului de iubire, plăcerea carnală nefiind despărțită de comuniunea spirituală. Cadrul este rustic, metaforele de asemenea. Se pot face multe paralelisme cu creațiile altor popoare ,în special orientale. Femeia este iubită și proslăvită.
Ep.5 Muzicieni evrei
Mă voi opri la un ilustru exemplu -familia Strauss. Cel mai faimos a fost Johann Strauss II. Bunicul său era evreu. Tatăl său a fost supranumit regele valsului,titlu preluat și de fiu. S-a născut la 25 octombrie 1825,în apropierea Vienei. ceva mai în vârstă decât împăratul, dar a fost mai cunoscut. A compus circa 200 de valsuri, toate interpretate și apreciate. „Dunărea albastră”, „Sânge vienez”,„Povestiri din Pădurea vieneză”, „Vocile primăverii” sunt celebre în lume.„Marșul lui Radetzky”,la fel de cunoscut e compus de tatăl său, cu același nume. Dinastia Strauss s-a compus din Johann, care a impus valsul,la origine un dans rustic, Johann II, autor de valsuri și operete celebre, care l-au pus în umbră pe Offenbach, Josef și Eduard. Am început cu această familie, covetită la catolicism, care după legislația nazistă de la Nuremberg ar fi fost considerată iudee, deci condamnată la gazare în sec.XX. Dar ce ar fi fost Viena și civilizația europeană fără ei. I-a iubit și ultranaționalistul Wagner.Mahler,Ravel, Berg s-au înclinat în fața geniului straussian. La fel și Berlioz.
Puțini știu că Giuseppe Verdi era de origine evreiască,prin bunici, a compus și o operă de inspirație Biblică -„Nabucco„ -1842. În Germania Kurt Weil a compus „Opera de trei parale” după Bertolt Brecht. Alt autor eveu a fost Paul Hinemith.În Franța au fost Georges Bizet, cu opera „Carmen”, Giacomo Meyerbeer, Jacques Offenbach, Maurice Ravel, Camille Saint-Saens, în SUA George Gershwin. La aceștia se adaugă numeroși compozitori și iterpreți , (alfabetic)-Paul Abraham,Isaac Albenitz, Leopold Auer, Alban Berg, Leonard Bernstein, Matvei Blanter, Ernest Bloch, Max Bruch, Anton Bruckner, Eduard Caudella,Ferdinand David, Isac Dunaevski, Max Eisicovici, Hans Fischler,Mischa Elman, Ludovic Feldman, Eddy Nelson, Vaclav Dobias, Alfred Einsten., Edmund Eysler, Anni Fischer, Miguel Fleta, G. Gershwin, Emil Gilels, Stan Golestan,, Louis Freitas, R.Glier, E.Grieg, J.Halevy, Clara Haskil, Jascha Heifetz, V.Horovitz, D.Kabalevski,Leonid Kogan,O.Jeremias, M. Karlowicz, Leonid Kogan, E.Korngold, S. Lemeșev, H.Levi, Lazare Levy, Lorin Maazel, Igor Markevici, Joseph Marx, Alfred Mendelsohn,Mendelsohn-Bartholdy,Yehudi Menuhin, Darius Milhaud, Nathan Milstein, David Oistrah, Daniil Șafran, Isac Stern, Iakov Zak, mulți alți.
În continuare ne vom opri la muzicieni și poeți evrei de prestigiu internațional, parte din ei menționați și mai sus.
Ep. 6 Muzicieni și poeți evrei din Romania(alfabetic)-
A
Algazi Eliahim(1894-1939) -tenor la Opera Română, alte scene,invitat la Curtea Regală
Algazi Leon (1890-1971)- compozitor,critic,profesor,organist, Bucuresti,L Muzicieni eipzig,Paris (dirijor la Grande Synagogue), audiții radio, conferințe, articole,inițiatorul primului Congres Internațional de Muzicologie Ebraică -Paris 1957
Almosnino George(1936-1994)- poet modernist, tradus la Viena,Luxembourg, Basel, apreciat de critici prestigioși
Aramă Horia(1930-2007)- poet, eseist, prozator SF, traducător, redactor
Aramesco Leonardo (1898-?)- tenor cunoscut în România,Germania, Cehia, în 1933 s-a refugiat la Amsterdam, nu se cunosc condițiile morții
Aranovici Șico(1905-1969)- compozitor,dirijor la Chișinău
Auslaender Rose(1911-1978) -poetă de limbă germană, a trăit la Cernăuți, New York, a revenit,l-a cunoscut pe Paul Celan, după război pleacă în SUA, scrie în engleză, în 1964 vine la Viena, scrie în germană, moare la Duesseldorf, devine celebră postum, tradusă în engleză,franceză, ivrit,română
B.
Baltazar Camil(1902-1977)- Leopold Goldstein -poet modernist, numit de Camil Petrescu „poet al luminii”, apreciat ca simbolist de Lovinescu,Ion Barbu,Perpessicius, Crohmălniceanu, s-a inspirat și din Biblie, a scris despre alți scriitori,memorii, traduceri (Renan,Th.Mann,Rearque, etc.
Banuș Maria (1914-1999) -poetă prolifică și ca traducătoare, remacată de la debut de G.Călinescu, marginalizată depă 1989
Baranga Aurel (1913-1979)-poet avangardist, eseist, dramaturg proletcultist
Bard Oszkar (1893-1942)- poet și dramaturg, a avut piese jucate la Cluj, Berlin,Budapesta, a tradus din Blaga
Bercovici Gertruda(?-1943) - pianistă,solistă, născută la Viena, îndrumată de Franz Lehar, s-a stabilit la București
Bercovici Israil (1921-1988) - poet,dramaturg, traducător, idișist,junalist,memorialist, a fost secretar literar la TES, a conferențiat în mai multe capitale europene, a fost distins cu premii naționale și internaționale
Bonciu H.(1893-1950) -poet, prozator, s-a afirmat la cenaclul Sburătorul, apoi apreciat de Crohmălniceanu, numeroase traduceri,
Boz Lucian (1908-2003) -poet,critic,prozator,pleacă la Paris în 1937, internat la Drancy în 1940, revine în România în 1944,apoi la Paris și în 1951 în Australia. Monografii despre Eminescu,ș.a.
Brassai Viktor (1913-1944) - poet, traducător
Brauner Harry (1908-1988)- etnomuzicolog, deținut politic sub comuniști
Breslașu Marcel (1903-1966)-poet proletcultist, traducător,compozitor
Brumaru Ada(1930-2008)- critic muzical, activitate la radio și în presă
C.
Celan Paul (1920-1970) -poet de limbă germană, a început să publice în România ,apoi la Paris,în anii 1941 -44 a fost deportat, părinții au fost uciși în Transnisria, după război a trăit la București, Viena,Paris, s-a sinucis aruncându-se în Sena. Este considerat un maestru al poeziei germane.
Cohen- Bucureșteanu Abraham(1840-1877)- poet, om de teatru, primul literat evreu de limbă română
Comissiona Sergiu(1928-2005) -dirijor la București, Sibiu, Haifa, Goeteborg -Suedia, la Radio-Olanda, din 1946 a trăit în SUA, turnee în 25 de țări
Constantinescu Paul (1909-1963)- compozitor , studii și prelegeri la București,Viena,premii la București, Karlovy Vary, membru cor. al Academiei Române
Costin Sebastian( 1939-1997)-poet, critic, prozator, a emigrat în Israel în 1973
Cristian V.(1912 -?)- poet,jurnalist
D.
Deda Edmond(1920-2006)-compozitor ,a studiat la București, Londra, autor cunoscut de muzică ușoară
Demian Wilhelm(1910 -?)-compozitor,dirijor muzică simfonică, instrumentală
Dominic A.(1889-1942)- poet,dramaturg, a studiat la București,Paris,Bruxelles, apreciat de Lovinescu, Rebreanu,,psalmist,comparat cu V.Voiculescu, autor
al unui grandios poem „Israel”,apreciat de Iorga, Camil Baltazar,Crohmălniceanu, a tradus din Dostoievski, Strindberg,Ibsen. În 1920 a fost,se spune,propus pentru Premiul Nobel, un talent prea puțin cunoscut
E
Ehrenkranz Benjamin (1819-1883)- poet popular de idiș și ebraică, cunoscut sub numele de Velvl Zbarjer, după locul nașterii din Galiția, a călătorit în multe țări, a fost la New York, a murit la Galata (Turcia)
Ehrlich Henri (1822-1899) -compozitor, pianist, folclorist, critic muzical, a studiat la Viena,a concertat în țară și în străinătate, a fost pianit la Curtea Regală.britanică, profesor la Conservatorul din Berlin.
Eisikovitz Max (1908-1983)- compozitor ,folclorist, diplomat în patru discipline, în anii războiului a fost la Timișoara ca profesor, a creat Școala Goldmark.pentru tinere talente, după război a predat la Conservatorul de la Cluj, a fost rector, a înființat Opera Maghiară din Cluj, a lăsat o moștenire remarcabilă și discipoli
