La un interval de un secol – două nume
Meyerbeer și Gershwin

Muzica a avut o evoluție spectaculoasă în secolul XIX și în XX.  Pentru exemplificare ne oprim la doi titani – Giacomo Meyerbeer și George Gershwin.
Giacomo Meyerbeer (  1791-1864)  s-a născut sub numele de Jakob  Liebmann Beer, la Vogelsdorf, lțngă Berlin, într-o familie înstărită. În casa lor se întțlneau personalități culturale, iar primele lecții viitorul compozitor le-a primit de la un profesor trimis de Curtea Regală. În 1820 , Meyerbeer și-a prtezentat prima lucrare în public, la Darmstadt, oratoriul „ Dumnezeu și natura”. La sfatul lui Antonio Salieri s-a apropiat de  muzica italiană, de melosul ei, devenind popular chiar în Italia, la Veneția, Mantua, Torinp. În 1831 vine la Marea Operă din Paris cu „ Robertp diavolul”, care îl consacră drept un muzician de talie europeană. După cinci ani urmează „Hughenoții”, tema fiindu-i apropiată compozitorului prin paralelismul cu persecuțiile îndurate de evrei în Evul Mediu.  Primește Legiunea de Onoare și un loc în Academia Franceză, primul evreu german onorat astfel. În 1941, regele Prusiei îl numește în fruntea Orchestrei Operei din Berlin, dar este concediat după șase ani și revine la Paris. Compune „ Profetul”, o operă ce impresionează pe contemporani. Amurit la Paris, fără a reuși să finalizeze opera „ Africana”. A fost înmormântat cu onoruri la Berlin. Gioacchino Rossini a deplâns moartea sa , fiindu-i admirator fidel.  Deși l-a susținut pe Wagner în timpul șederii acestuia la Paris, ulterior   Richard Wagner l-a declarat  netalentat, fără a-și ascunde și antipatia față de evrei în genere. Berlioz i-a apreciat operele, în care Meyerbeer s-a dovedit un inovator.
După circa un deceniu de la nașterea lui Meyerbeer, avea să se nască  la New York, în familia unor imigranți ruși, Jacob Gershovitz, cunoscut ulterior drept George Gershwin ( 1898-1937).  A fost însoțit în cariera sa strălucită de fratele său Ira, care a avut o viață mai lungă. Opera  ca gen muzical nu mai era dominanta  vieții artistice, dar își păstrase un loc de onoare în inima iubitorilor acestui gen. Gershwin a pornit de la  muzica americană, influențată de tradiția afro-americanilor. Irving Berlin care l-a apreciat era deja regele muzicii ușoare. Gershwin s-a făcut cunoscut cu șlagăre și muzică pentru comedii.  Dinamismul acestuia a  deschis un nou drum în lumea muzicală, a trecut oceanul și a devenit populară și în Europa. În 1924 compun Rapsodia albastră  care a fost primul experiment reușit prin introducerea unor elemente de jazz. ”Un american la Paris”  cu Fred Astaire și  Adele Astaire, apoi cu Ginger Rogers a fost ani de zile un succes  de neuitat. În 1931, Gershwin primește Premiul Pulitzer pentru spectacolul „ Cânt pentru tine”, pe Broadway. . În 1935 a fost pusă în scenă ”Porgy and Bess”, devenită  clasică. A murit timpuriu, de o boală necruțătoare. Unul dintre urmașii săi a fost Leonard Bernstein.

BMM
La cincizeci de ani de la dispariția Tritonicului, un grup de entuziaști au pornit în căutarea sa. După  luni de investigații în apele Nordului, au găsit epava  la o adâncime de circa 150 de metri, au scos de acolo numeroase obiecte de preț, fotografii  intacte, alimente, dar cel mai curios lucru, peștii care îi însoțeau  la fiecare scufundare  erau extrem de inteligenți, unii recitând și versuri.  Printre ei se numărau și critici literari. Acest amănunt a rămas inexplicabil, iar istoriile îl ignoră. În cel mai apropiat port  nebunii  strigau în norvegiană – să fim veseli. Deși adevărul a murit,  să-i  edităm memoriile. În piață, un mânz înghețat, ridicat pe două picioare  mieuna ca un cotoi. Într-o locuință de la marginea orășelului, o fată  cu mâini de pianistă cânta la clavecin și aștepta să vină prințul de Monaco. Prin centru circulau prizonieri fugiți din Siberia, mâncau zăpadă și  visau să ajungă acasă. Norii făceau infarct, se prăbușeau cu zgomot. O portocală guița în  sacoșa  unei gospodine spre mirarea trecătorilor. În acel an a fost împușcat JFK. După un an a zburat Nichita  voluntar , în cosmos. Pietrele filosofale se găseau pe toate drumurile, dar nimeni nu mai avea nevoie de ele, prețul aurului scăzuse uluitor. Nimic nu era ca înainte. Asinii triști traversau Viena. Despre regăsirea Tritonicului nu vorbea nimeni.
L. 

Landowska Wanda (1879-1950)- clavecinistă celebră, născută la Varșovia, a cultivat muzica din sec. XVII-XVIII,a scris o carte despre muzica veche, împreună cu Henry Lew, iubitul ei,în timpul Primului RM a trăit în Germania,  apoi a făcut turnee în multe țări de pe trei  continente, s-a stabilit un timp în Franța, în 1940 a ajuns în Elveția, apoi în SUA.  Manuel de Falla și Francois Poulenc au fost convinși de ea să compună muzică  pentru clavecin.
Lasker- Schueller Else (1869-1945) – cunoscută poetă de limba germană, a publicat volume cu tendință expresionistă, dar și cu tematică iudaică, , „Balade evreiești”,  în 1939 s-a stabilit în Palestina, fiind recunoscută drept o mare poetesă.
Lazarus Emma ( 1849-1887)- poetă născută la New York, a debutat la 17 ani, fiind remarcată de Emerson, , a tradus din vechea poezie ebraică, Gabirol, Halevi,  s-a făcut cunoscută și prin sonetul dedicat Statuii Libertății, „Noul Colos” .
Levi  Herman (1839-1900) -  dirijor german, a fost  șeful orchestrei din Muenchen, a participat la primele festivaluri de la Bayreuth, cu compoziții de Mozart, Schumann, Brahms, Wagner, în ciuda unor conflicte de familie cu acesta din urmă.
Lewandowski Louis (1821-1894)compozitor german de muzică sinagogală și laică, a fost primul evreu primit la Academia de Arte din Berlin, a fost un remarcabil dirijor și compozitor în muzica religioasă evreiască.
Luzzatto Moise Haim (1707-1747)- poet mistic și moralist italian, se credea  uneori reîncarnarea lui Moise, în 1743 pleacă în Palestina, fiind izgonit de rabinii din Italia, s-a ocupat și de literatură, dovedind  un talent strălucit.   
 


L. 

Landowska Wanda (1879-1950)- clavecinistă celebră, născută la Varșovia, a cultivat muzica din sec. XVII-XVIII,a scris o carte despre muzica veche, împreună cu Henry Lew, iubitul ei,în timpul Primului RM a trăit în Germania,  apoi a făcut turnee în multe țări de pe trei  continente, s-a stabilit un timp în Franța, în 1940 a ajuns în Elveția, apoi în SUA.  Manuel de Falla și Francois Poulenc au fost convinși de ea să compună muzică  pentru clavecin.
Lasker- Schueller Else (1869-1945) – cunoscută poetă de limba germană, a publicat volume cu tendință expresionistă, dar și cu tematică iudaică, , „Balade evreiești”,  în 1939 s-a stabilit în Palestina, fiind recunoscută drept o mare poetesă.
Lazarus Emma ( 1849-1887)- poetă născută la New York, a debutat la 17 ani, fiind remarcată de Emerson, , a tradus din vechea poezie ebraică, Gabirol, Halevi,  s-a făcut cunoscută și prin sonetul dedicat Statuii Libertății, „Noul Colos” .
Levi  Herman (1839-1900) -  dirijor german, a fost  șeful orchestrei din Muenchen, a participat la primele festivaluri de la Bayreuth, cu compoziții de Mozart, Schumann, Brahms, Wagner, în ciuda unor conflicte de familie cu acesta din urmă.
Lewandowski Louis (1821-1894)compozitor german de muzică sinagogală și laică, a fost primul evreu primit la Academia de Arte din Berlin, a fost un remarcabil dirijor și compozitor în muzica religioasă evreiască.
Luzzatto Moise Haim (1707-1747)- poet mistic și moralist italian, se credea  uneori reîncarnarea lui Moise, în 1743 pleacă în Palestina, fiind izgonit de rabinii din Italia, s-a ocupat și de literatură, dovedind  un talent strălucit.   
 


K.
Kalir Eleazar ( 570-630)-important poet  liturgic din epoca gheonimilor, a fost exemplu pentru generații de poeți, a trăit  la Tiberiada, s-au păstrat peste două sute de imnuri scrise de el, se rostesc și.azi.
Katznelsohn Itzhak (1886-1944)-poet și dramaturg de limba idiș și ebraică,  născut în Bielorus, în familia unui rabin, a tradus din Heine în ebraică, a călătorit în Europa, America, Palestina. În 1940 se afla în Polonia ocupată, la Varșovia, colaborează cu publicația evreiască ilegală ”Dror”, unde publică mai multe poezii.A fost cel mai prolific dintre scriitorii ghetoului, scrie piese de teatru pe teme biblice, mai cunocută fiind „IOV”. Trăiește în ghetou cu unul din fiii săi, reușește să ajungă în Franța, în 1943.În 1944 este trimis la Drancy, apoi la Auschwitz unde moare. . A rămas celebru ”Cântecul națiunii.evreiești.ucise”.
Kern Jerome David (1885-1965)- compozitor american, s-a format în Europa, apoi s-a afirmat în SUA,păstrează legătura cu producători din Londra, scrie compoziții – șlagăre, colaborează cu studiouri de la Hollywood.
Kiss Josef (1873-1921) – poet de limbă maghiară,  primul în  această nouă tendință  modernă, a combătut antisem itismul prin două poeme devenite cunoscute. Copiii săi au fost victime ale deportării  în timpul Holocaustului. I s-a ridicat o statuie la Budapesta în 1967.
Klemperer  Otto ( 1886-1973) – dirijor și compozitor născut la Breslau, a studiat la Berlin, unde a dirijat „Orfeu în infern” de Offenbach, în montajul lui Max Reinhardt., a colaborat cu Mahler la concertul public cu „ Simfonia mileniului”, în 1917 devine dirijorul orchestrei din Koeln, apoi la Opera Kroll din Berlin. A dirijat concerte ale lui Schoenberg, Stravinski, , în 1933 e emigrat în SUA, devenind dirijor la Los Angeles. Deși operat de tumoare la creier, s-a refăcut și a condus după război Orchestra din Budapesta. În 1954 a plecat la Londra, , la Filarmonica din capitala Angliei. În 1970 primește cetățenia israeliană . S-a stabilit apoi în Elveția. Ca dirijor a fost considerat genial, a compus și o operă simfonii, etc/
Koussevitzki Serge ( 1874-1951)-dirijor, născut în Rusia, la 14 ani a debutat la Moscova, în 1920 a părăsit Rusia, s-a stabilit în final la Boston, în 1924, o bogată activitate concertistică
Kovner Abba (1918-1988)-poet, lider al Rezistenței antinaziste, a acționat în zona Vilnius, în 1945 a plecat în Palestina, aluptat în Războiul de Independență, a scris în ebraică, în 1970 a primit Premiul Israel.


Eroare din naștere? Capul   plecat,
Urechea  astupată,  facem modificări,
Dovlecel, adu o speranță în spirt,
Un spermanțet, o mie de trompete,
Copii bătuți, violați, unde ești , Doamne?
Unii vând cenușa morților, martori?
Poeții mor în duel cu acefalii.
Am văzut un izvor, curgea fără apă.
Marele Măcelar  este etern.
Am fruntea zdrobită, nu văd nimic,
Spune prizonierul. Apoi tace.
Mușcătura  vampirului real pe buza  fecioarei.
Spectacolele sunt suspendate,
Trăiască tropăitul cizmelor.
Oasele se topesc în crematoriu.
Unde e sediul morții, la dreapta, la stânga?
Poemele nu se vând , nu se prostituează.
Solemni  părem, dar ce râdem în noi, ce râdem,
În vise întuneric nu există.    

BMM
Am ajuns la țărmul mării,
Am întrebat-o, ce faci,
mi-a spus, am ajuns la capătul puterilor,
ce să fac?  Exist, așa, în epuizare continuă,
fă ca mine, să ascultăm muzica sferelor,
auzi trompetele zărilor?
Eu nu știu cine mă mai locuiește, tu știi?
Nu, eu nu știu, e bine, spuse marea,
Râde privind îngândurată, e obosită, dar există,
Cum ai trăi fără mine? Nicicum, i-am răspuns,
Bine, îți voi trmite un somn adânc,
Să nu  te gțndești la nimic,
A venit o nimfă și ne-am iubit, ne-am iubit,
m-am trezit în zori, singur, fără pantofi, brichetă, țigări,

doar o mușcătură pe gât , era sărutul mării. 
K.
Kalir Eleazar ( 570-630)-important poet  liturgic din epoca gheonimilor, a fost exemplu pentru generații de poeți, a trăit  la Tiberiada, s-au păstrat peste două sute de imnuri scrise de el, se rostesc și.azi.
Katznelsohn Itzhak (1886-1944)-poet și dramaturg de limba idiș și ebraică,  născut în Bielorus, în familia unui rabin, a tradus din Heine în ebraică, a călătorit în Europa, America, Palestina. În 1940 se afla în Polonia ocupată, la Varșovia, colaborează cu publicația evreiască ilegală ”Dror”, unde publică mai multe poezii.A fost cel mai prolific dintre scriitorii ghetoului, scrie piese de teatru pe teme biblice, mai cunocută fiind „IOV”. Trăiește în ghetou cu unul din fiii săi, reușește să ajungă în Franța, în 1943.În 1944 este trimis la Drancy, apoi la Auschwitz unde moare. . A rămas celebru ”Cântecul națiunii.evreiești.ucise”.
Kern Jerome David (1885-1965)- compozitor american, s-a format în Europa, apoi s-a afirmat în SUA,păstrează legătura cu producători din Londra, scrie compoziții – șlagăre, colaborează cu studiouri de la Hollywood.
Kiss Josef (1873-1921) – poet de limbă maghiară,  primul în  această nouă tendință  modernă, a combătut antisem itismul prin două poeme devenite cunoscute. Copiii săi au fost victime ale deportării  în timpul Holocaustului. I s-a ridicat o statuie la Budapesta în 1967.
Klemperer  Otto ( 1886-1973) – dirijor și compozitor născut la Breslau, a studiat la Berlin, unde a dirijat „Orfeu în infern” de Offenbach, în montajul lui Max Reinhardt., a colaborat cu Mahler la concertul public cu „ Simfonia mileniului”, în 1917 devine dirijorul orchestrei din Koeln, apoi la Opera Kroll din Berlin. A dirijat concerte ale lui Schoenberg, Stravinski, , în 1933 e emigrat în SUA, devenind dirijor la Los Angeles. Deși operat de tumoare la creier, s-a refăcut și a condus după război Orchestra din Budapesta. În 1954 a plecat la Londra, , la Filarmonica din capitala Angliei. În 1970 primește cetățenia israeliană . S-a stabilit apoi în Elveția. Ca dirijor a fost considerat genial, a compus și o operă simfonii, etc/
Koussevitzki Serge ( 1874-1951)-dirijor, născut în Rusia, s-a convertit pentru a putea intra la o școală , a studiat la Moscova, la Conservator, contrabasul, în 1901 fiind  prim contrabasis la Operă, a debutat în același an la Balșoi ca dirijor,apoi la Berlin, unde s-a stabilit în 1908, revenit în Rusia, o părăsește în 1920, ajungând la Paris., în 1924 ajunge la Boston Symphony,  a dirijat la Rio de Janeiro, la Ierusalim, etc.  
Kovner Abba (1918-1988)- poet și luptător sionist, născut la Sevastopol,  a condus în anii războiului Rezistența partizanilor evrei în zona Vilnei, în 1945 ajunge în Palestina, a luat parte la Războiul de Independență, în 1970 a fost distins cu Premiul Israel ca poet, a depus mărturie în procesul lui Eichmann de la Ierusalim.
Kraus Karl  (1874-1936) – poet și publicist satiric, austriac, născut  în Boemia, a trăit la Viena, avea o activitate bogată, ediyor, librar, poet, publicist.  Era un moralist conservator, dar s-a convertit, a devenit antisionist și chiar antisemit.

L. 
Privighetoarea  priveghează,
Mierla o poate chiar mierli,
Hipopotamu-i la popotă,
Greierul cântă în ton gri.
Desigur, moartea-i în unghi drept,
Viața nu e în deșert,
Cartagina nu are un catarg,
Poete, nu te da-n vileag,
Tu ești mereu informator

Pentru un for interior. 
JamesHarry(1916-1983)-dirijor,trompetistde jazz, a făcut parte din formația lui Benny.Goodman, autor de balade romantice, a apărut și în filme  

Joachim.Joseph.(1831-1907)-.violonist,compozitor.s-a remarcat de copil fiind, a studiat.la.Viena.,a.fost elogiat de.Felix Mendelssohn, a cântat la Weimar sub conducerea lui Liszt,care , nu se știe de ce nu-l agrea, a plecat la Hanovra, invitat de viitorul rege George V, s-a împrietenit cu familia compozitorului Robert Schumann, cu Brahms, a fost admirat de Schoenberg.


Jolson Al (1886-1950)-cântăreț, vedetăinternațională a scenei și ecranului, născut în Lituania, emigrat în SUA, juca și rolul cântărețului negru, comunica prin glume cu publicul, a fost vedetă pe Broadway, a avut succes la radio, a fost primit de președinți ai Americii, a jucat în filme,și- a lăsat prin testament averea unor organizații caritabile evreiești, catolice și protestante.            .
Nu pot dormi eu în locul dumitale,
Spuse doctorul și pe loc adormi buștean
Dus la vale de Styx cu y grec,
Ce perechi, priveam trotuarul
 Pe care alunecam din cauza mizeriei,
Era un Crăciun în care  se ucideau micii dictatori,
Aerul mort scotea mugete, ADICĂ NU ERA MORT,
Aveam un cap rotund, acum nu mai este,
Am ridicat pleoapele mai multor  cetățeni,
NU AVEAU OCHI,  păi de ce să aibă, oamenii trebuie să doarmă,
Călăul e galben,  stelele sunt galbene, nu se potrivește,
Doctorul se trezi, cum ai dormit? Cine pe cine întreabă?
Cert este că uneori se pot face cârnați și din oameni necunoscuți,

Totul este să nu-i iubești.
Fiecare sticluță avea o etichetă de altă culoare,
Prima era cu Arsenic,   a doua cânta singură,
A treia sticluță guița, unde ești hitlere,
Strigă soldatul sovietic,  primi pe loc o medalie,
Apoi au venit norii radioactivi,  ne-au făcut oameni,
Așa, oarecum, te rog baby, nu-mi face asta,
Oare părinții știu? Cruz și Fierro  au găsit o ceată,
Toți căuta uraniu,  ultimele așezări erau deja distruse.


I.

Ibn Ezra Abraham (1092-1167)- poet, talmudist, născut la Tudela,în Spania, a scris poeme din adolescență,  a călătorit în Orient, Egipt, Palestina, Mesopotamia, la Roma, Verona, în Franța, Anglia, a murit în Spania. A comentat Biblia, a fost filosof și filolog, astronom, astrolog, matematician.
Ibn Ezra  Moise (  ( 1055-1135)- poet din Granada, prieten cu Iehuda Halevi, s-a refugiat din fața cuceritorilor almoravizi, a avut o iubire nefericită cu o nepoată de frate, a scris poeme religioase și de dragoste.
Ibn  Gabirol Solomon (1020-1057)- important poet de limbă ebraică, născut la Malaga, cunoscut sub numele  european de Avicebron, a suferit de o boală malignă care i-a răpit viața de tânăr.  La Saragossa, un centru cultural vestit, și-a cârștigat recunoașterea și pe plan european. A excelat în poezie religioasă apreciată și azi.
Idelsohn Abraham Zvi ( 1882-1938) – muzicolog originar din Letonia, a studiat la Leipzig, Berlin, a plecat la Johannesburg, apoi la Ierusalim, a predat la Colegiul Ebraic din oraș, a compus muzicăîn 1909 a primit în dar de la comunitatea din Viena un fonograf, anul următor a înființat primul Institut de Muzică Ebraică, a publicat o lucrare masivă – Tezaur de muzică ebraică orientală, în timpul războiului.
 a fost dirijor  de fanfară în armata turcă. Este autorul cunoscutei melodii Hava Naghila.

Iose ben Iose (sec V) – poet liturgic din Ereț Israel, nu se cunoaște bine originea, viața sa fiind un subiect de legendă, dar poeziile au rămas. Era perioada piyut- câțntec religios.

Iuda Halevi ( 1075-1141)- poet și filosof religios dintre cei mai cunoscuți în tradiția iudaică, născut la Toledo, a fost și medic, iar la vârsta de 60 de ani a pornit spre Țra Sfântă, părăsindu-și familia. Nu a mai ajuns acolo, murind în Egipt.  Împreună cu Gabirol , cei doi sunt considerați cei mai de seamă poeți ebraici dinaintea timpurilor moderne. A rămas , printre alte creații, cunoscuta Carte a Hazarilor,Kuzari, un tratat-dialog despre iudaism, comparativ cu alte credințe.  Este considerat primul sionist din istorie, afirmând că locul evreilor este în Țara Sfântă. Legenda spune că ar fi murit la intrarea în Ierusalim, ucis de un localnic, dar nu s-a confirmat ipoteza.


E.
Elman Mischa (1891-1967)-violonist, originar din Ucraina, a fost remarcat de profesori de muzică din Odesa, a fost trimis la Sankt-Petersburg, la Conservator, iar în 1904 debutează la Berlin, este elogiat în presă, la fel în 1905 , în Anglia, în 1911 s-a stabilit la New York , fiind considerat un geniu, a cântat la Carnegie Hall cu un cvartet organizat e el, i s-au vândut peste două milioane de discuri, un record la acea vreme,
F.
Feuerman Emanuel (1902-1942)- violoncelist  născut în Galiția, a studiat la Viena, unde a debutat cu un concert, a cântat la Koln,Leipzig, Riga, Praga, Varșovia, a înregistrat 80 de discuri, a ajuns la Berlin, dar a preferat să plece în SUA, în fața pericolului nazist,, a cântat cu Arthur Rubinstein și Yascha Heifetz.

G.
Gershwin George (1898-1937)-celebru compozitor american, născut la New York, părinții veniți din Rusia, a fost remarcat de Irvind Berlin, a compus la început cântece devenite șlagăre, marchează o nouă etapă în muzica americană, în 1924 compune Rhapsody in Blue, colabora mereu cu fratele său, Ira, Fred Astaire a interpretat muzica sa, ca dansator, împreună cu soția Adele, apogeul carierei fiind opera Porgy and Bess, recunoscută cu întârziere. A murit prea repede de o boală necruțătoare.
Lea Goldberg (1911-1970)- poetă, critic literar, s-a născut în Germania, a trăit în Rusia și Lituania, a fost un copil precoce, a studiat la Berlin și Bonn, iar în 1935 a plecat în Palestina.. S-a alăturat grupului literar al lui Șlonski, cu care a fost prietenă mai mulși ani. A tradus în ivrit „Război și pace” de Tolstoi și din piesele lui Shakespeare. A fost și o autoare talentată de literatră pentru copii. Din 1952 a fost profesoară de literatură la Universitatea ebraică din Ierusalim.
Goldmark Karl (1830-1915)- compozitor, critic muzical originar din Ungaria, a studiat la Viena,  dar revoluția de la 1848, l-a obligat să întrerupă studiul, fiind implicat fără voie într-o confruntare cu trupe austriece . Este condamnat la moarte, însă executanții îl cunoșyeau și l-au salvat. Și-a continuat cariera la Viena a scris muzică inspirată de Shakespeare, Dickens, mitologia britanică, a compus opera „ Regina din Saba”, era prieten cu Brahms și cu Wagner, deși cei doi se dușmăneau între ei.
Goodman Benny( 1909-1986)- clarinetist celebru, a deschis o etapă nouă în evoluția muzicii ușoare, a condus o formație cu albi și negri, prima în istoria jazzului, a cântat la Carnegie Hall, în localuri de lux, în filme. A fost invitat și în URSS.
Gordon Judah Leib ( 1831-1892) – poet, prozator, critic de limbă ebraică unoscut în sec. XIX, a pledat pentru renașterea evreității, era originar din Vilna, a fost o peerioadă susținut de intelectualii evrei din Sankt Petersburg, apoi marginalizat, nu a îndemnat pe evrei să plece în Palestina, ci în SUA.




Mountolive, Mountolive, Ce distracție-n Olimp, Clea este azi Venera, La Justine se simte fierea, Balthazar joacă la zaruri Trei amante și un maur. Sufletul mafiei –șpaga, Asta nu-ntâlnești la Praga, teatrul vieții cu escrocii, ce mai spun vampirologii? Cine nu sfâșie nu are dinți, Dar la minciună are tre minți, Haitele au mereu mult curaj, Poți fi și rege, poși să fii paj, Șarpe de ești, poți iubi viața, Nu ți se vede coada, nici fața, Cine nu are parte, nici carte, Știe cum moartea în lume se-mparte. Iar eu îmi strâng hârtiile, Vechi cronici de război, Ajungă poeziile, Să ne gândim la noi. BMM

Mountolive, Mountolive,
Ce distracție-n Olimp,
Clea este azi Venera,
La Justine se simte fierea,
Balthazar joacă la zaruri
Trei amante și un maur.
Sufletul mafiei –șpaga,
Asta nu-ntâlnești la Praga,
teatrul  vieții cu escrocii,
ce mai spun vampirologii?
Cine nu sfâșie nu are dinți,
Dar la minciună are tre minți,
Haitele au mereu mult curaj,
Poți fi și rege, poși să fii paj,
Șarpe de ești, poți iubi viața,
Nu ți se vede coada, nici fața,
 Cine nu are parte, nici carte,
Știe cum moartea  în lume se-mparte.
Iar eu îmi strâng hârtiile,
Vechi cronici de război,
Ajungă poeziile,
Să ne gândim la noi.
BMM


De la ocultism la crimă

Citesc o carte  rarissimă, slab percepută la noi, „Ocultismul în politică” de Gerard&Sophie de Sede(Ed. Laffont –Paris,1994, Ed. Nemira 2006). Mă voi opri la ceea ce mi s-a părut mai important. Religia, raționalismul,mistica, ocultismul  au marcat istoria omenirii. Ele nu sunt complementare, ci adesea opuse. Ocultismul ca termen a fost introdus de Eliphas Levi (1816-1875) fost abate catolic, primit ăn Academia Franceză . Dar vechimea acestei practici  antiraționaliste  numără mii de ani. Ea a adus și aduce jertfe,  se opune progresului și se manifestă cu cele mai nocive  efecte în politică.  Tradiția evreiască și cea creștină au respins ocultismul, ca și magia. Divinația, clarviziunea, astrologia, spiritismul,ș.a. au primele unelte ale ocultismului. În societate el a fot cultivat de secte secrete cu obiective  mai puțin sofisticate -  politica, economia coruptă, etc. Dictaturile au recurs la ocultism, în secolul  XX  sistemele fasciste, naziste, comuniste nu s-au lipsit de această armă primejdioasă, cu  mare priză la oamenii cu un scăzut nivel cultural. În mai toate țările au apărut în timp, secte secrete, oculte. În Germania, încă din sec. XV s-a născut ideea predestinării unor „aleși”, care vor fi modelele liderilor naziști din sec XX. În Franța, Ioana D”Arc și Napoleon au beneficiat de o falsă predestinare. Masoneria a fost prudentă și s-a delimitat de ocultism. În antichitatea greacă, personalitatea lui Pitagora a dat naștere unei întregi mitologii, în mare parte falsă, jocul cifrelor fiind adesea străine de matematică. Matila Ghyca a numit  tendința de formare a sectelor oculte – „fascism ezoteric”. Pitagorismul l-a inspirat peste mult secole pe ocultistul polonez Wronski,  în sec. XIX, care încerca o refacere a Poloniei  divizate între Austria, Prusia și Rusia. Vom continua.
Cap.2.
În Orient au apărut de-a lungul istoriei numeroase secte oculte, cea mai puternică fiind   până în sec XI cea a ismaeliților, care mai există și azi. Apoi a apărut secta asasinilor ( consumatori  de hașiș, fără legătură cu asasinatul),fondatorul fiind Hasan ibn al Sabbah. Iranul a fost disputat de mai multe puteri,  aici au domnit un șir de dinastii. Se asasinau fără cruțare unii pe alții, motivațiile fiind cu totul neclare, dar în mod cert și economice.Unii lideri erau cunoscători în știință, artă, dar și perfizi politicieni. Uneori erau venerați  lideri pe care  îi vedeau la față doar câțiva aleși.  Bătrânul din Munte, care a murit în sec. XII s-a bucurat de un cult  rar întâlnit. Aventurierul de succes  Thomas Edward Lawrence a întâlnit în peregrinările sale, la începutul secolului XX urme ale cruciaților și ale Ordinului Templierilor, castele cu nume ciudate –Krak, Garda Albă, Catelul Oului, Bobului, etc.  Ordinul Templierilor, născut în anul 1119, avea printre obiectivele sale nimicirea Islamului și a evreilor, prin jaf și crimă. Au adunat averi imense, pe care le-au transferat ulterior în Europa. Templierii se declarau  săraci și miloși, dar fățărnicia lor  era comună cu a altor ordine. Izgoniți de Saladin în 1187, ei s-au răspândit în Spania, Țările de Jos, Franța. S-au amestecat în probleme de succesiuni  regale, în politica Vaticanului. Cu sprijinul Papei Clement al V-lea, regele Filip a zdrobit Ordinul Templier în Franța, asasinându-i public. Vezi și romanul „Regii blestemați”de Maurice Druon.  Deși  distruși în sec. XIV, Ordinul  a supraviețuit sub diverse denumiri, iar unii susțin că și masonii ar avea ca sursă istorică aceste evenimente. Evreii nu au avut nimic comun cu istoria Templierilor și apoi a masonilor, fiind adesea persecutați și de aceștia.  Secta nestorienilor  are o altă istorie bazată pe ocultism politic. Apariția lor avut loc în sec. V, dar a continuat până la   invazia mongolă din secolul XIII, de care s-au folosit . În circa opt secole Biserica nestoriană, antipapală și-a extins influența până în China. Adversarii lor erau franciscanii, dar și musulmanii, budiștii, evreii, în funcție de interese.În tipul invaziei mongole a apărut și un fals Preot Ioan, despre care nu se știu prea multe date, nici originea sa nu este clară. Se știe că Genghis Han și urmașii săi aveau un inel cu o gravură sub formă de svastică, simbol cunoscut cu milenii în urmă. Are o semnificație atât sexuală, cât și teologică,   ca semn al vieții perpetue. Departe de ceea ce  au înțeles naziștii. Chiar și nestorienii au preluat svastica drept simbol.
Cap.3
Un personaj cu totul controversat a fost Ioana D”Arc, care nu era, cum spun istoricii fiică de țărani săraci, se trăgea din familia regală, iar ascensiunea ei a fost regizată de Ordinul Franciscanilor, în sec. XV.În rest, faptele ei sunt cunoscute și nu mai revenim.Arderea ei pe rug a avut ca scop eliminarea unei concurențe la succesiunea regală. Un alt complot ocult l-a constitui  războiul țărănesc german din sec. XVI, iar Thomas Muenzer și Jean de Leyda au fost protagoniști manipulați. Martin Luther s-a delimitat de comunismul lui Muenzer, fiind preocupat de promovarea protestantismului. De ocultism s-a ocupat și Campanella, în secolul  XVII, care a rămas în istorie ca unul din comuniștii utopici. Secolul XVIII cunoaște alte două personaje, aventurieri de clasă, Saint-Germain și Cagliostro. Era în vremea regeluiLouis XV, creatorul primului serviciu secret organizat de către un monarh în scopul informării, dezinformrii și urmăririi  unor suspecți. Acest serviciu nu se putea lipsi de secte oculte și agenți infiltrați.  Unul dintre aceștia era și celebrul Casanova. În sec. XIX, Biserica Catolică a recurs la sprijinul unor grupări oculte pentru a-și asigura autoritatea  în diverse zone ale lumii. Unul dintre personajele vizibile a fost Garibaldi, care a cvondusmișcarea de unificare a Italiei. În SUA sosea, Helene Blavatsky,  „specialistă”  în ocultism.
Cap. 4
Secolul XX a cunoscut două momente nefaste cu urmări  mai sțngeroase ca niciodată. Revoluția bolșevică și accederea la putere în Germania a lui Hitler. Nu se știe în ce măsură Lenin, Trotzki, Stalin au fost inițiați în ocultism, dar Dzerjinski, fiu de nobili polonezi , ș.a. erau fanatici ocultiști, ccea ce le susținea cruzimea. Mesianismul bolșevic se pretează la ocultism. La fel și societățile oculte din Germania, începând  cu Ordinul Thule, din 1916, care avea drept obiective distrugerea monarhiei ,  cât și a mișcării socialiste. Rudolf Hess, devenit ulterior mâna dreaptă a lui Hitler  era pasionat de astrologie, de ocuktism în genere, iar fuga sa în Anglia, în 1940 rămâne o enigmă . Însuși Hitler  era dominat de mesianism , ocultism, se sfătuia cu diverși escroci „clarvăzători”, ceea ce i-a dus la disperare pe generalii săi, când lua  decizii absolut eronate.În Rusia țaristă , înainte de revoluție, Rasputin a fost un ocultist care juca rolul misionarului semianalfabet.  Adesea grupările oculte căutau țapi ispățitori  pentru   dezastrele provocate pe evrei. Unele pogromuri erau provocate de ei. Nazismul a  produs Holocaustul antievreiesc, bolșevismul a creat Gulagul.  Zeci de milioane de oameni au căzut victime celor două nenorociri care s-au abătut asupra lumii. Este timpul ca  practica ocultă să dispară cin istorie, dar , din păcate, după al doilea război mondial au apărut noi fenomene inexplicabile pentru oamenii  neinformați.  Masacre în Africa, Asia, crize economice periodice, alianțe noi, în Europa, escrocherii gigantice  în țări dezvoltate sau semidezvoltate nu se pot explica decțt prin mafiotism, care în fapt este o formă de ocultism modern. Soluțiile nu le vom găsi noi, poate generațiile viitoare.
BORIS MARIAN MEHR

NOV. 2017 
De la ocultism la crimă

Citesc o carte  rarissimă, slab percepută la noi, „Ocultismul în politică” de Gerard&Sophie de Sede(Ed. Laffont –Paris,1994, Ed. Nemira 2006). Mă voi opri la ceea ce mi s-a părut mai important. Religia, raționalismul,mistica, ocultismul  au marcat istoria omenirii. Ele nu sunt complementare, ci adesea opuse. Ocultismul ca termen a fost introdus de Eliphas Levi (1816-1875) fost abate catolic, primit ăn Academia Franceză . Dar vechimea acestei practici  antiraționaliste  numără mii de ani. Ea a adus și aduce jertfe,  se opune progresului și se manifestă cu cele mai nocive  efecte în politică.  Tradiția evreiască și cea creștină au respins ocultismul, ca și magia. Divinația, clarviziunea, astrologia, spiritismul,ș.a. au primele unelte ale ocultismului. În societate el a fot cultivat de secte secrete cu obiective  mai puțin sofisticate -  politica, economia coruptă, etc. Dictaturile au recurs la ocultism, în secolul  XX  sistemele fasciste, naziste, comuniste nu s-au lipsit de această armă primejdioasă, cu  mare priză la oamenii cu un scăzut nivel cultural. În mai toate țările au apărut în timp, secte secrete, oculte. În Germania, încă din sec. XV s-a născut ideea predestinării unor „aleși”, care vor fi modelele liderilor naziști din sec XX. În Franța, Ioana D”Arc și Napoleon au beneficiat de o falsă predestinare. Masoneria a fost prudentă și s-a delimitat de ocultism. În antichitatea greacă, personalitatea lui Pitagora a dat naștere unei întregi mitologii, în mare parte falsă, jocul cifrelor fiind adesea străine de matematică. Matila Ghyca a numit  tendința de formare a sectelor oculte – „fascism ezoteric”. Pitagorismul l-a inspirat peste mult secole pe ocultistul polonez Wronski,  în sec. XIX, care încerca o refacere a Poloniei  divizate între Austria, Prusia și Rusia. Vom continua.
Cap.2.
În Orient au apărut de-a lungul istoriei numeroase secte oculte, cea mai puternică fiind   până în sec XI cea a ismaeliților, care mai există și azi. Apoi a apărut secta asasinilor ( consumatori  de hașiș, fără legătură cu asasinatul),fondatorul fiind Hasan ibn al Sabbah. Iranul a fost disputat de mai multe puteri,  aici au domnit un șir de dinastii. Se asasinau fără cruțare unii pe alții, motivațiile fiind cu totul neclare, dar în mod cert și economice.Unii lideri erau cunoscători în știință, artă, dar și perfizi politicieni. Uneori erau venerați  lideri pe care  îi vedeau la față doar câțiva aleși.  Bătrânul din Munte, care a murit în sec. XII s-a bucurat de un cult  rar întâlnit. Aventurierul de succes  Thomas Edward Lawrence a întâlnit în peregrinările sale, la începutul secolului XX urme ale cruciaților și ale Ordinului Templierilor, castele cu nume ciudate –Krak, Garda Albă, Catelul Oului, Bobului, etc.  Ordinul Templierilor, născut în anul 1119, avea printre obiectivele sale nimicirea Islamului și a evreilor, prin jaf și crimă. Au adunat averi imense, pe care le-au transferat ulterior în Europa. Templierii se declarau  săraci și miloși, dar fățărnicia lor  era comună cu a altor ordine. Izgoniți de Saladin în 1187, ei s-au răspândit în Spania, Țările de Jos, Franța. S-au amestecat în probleme de succesiuni  regale, în politica Vaticanului. Cu sprijinul Papei Clement al V-lea, regele Filip a zdrobit Ordinul Templier în Franța, asasinându-i public. Vezi și romanul „Regii blestemați”de Maurice Druon.  Deși  distruși în sec. XIV, Ordinul  a supraviețuit sub diverse denumiri, iar unii susțin că și masonii ar avea ca sursă istorică aceste evenimente. Evreii nu au avut nimic comun cu istoria Templierilor și apoi a masonilor, fiind adesea persecutați și de aceștia.  Secta nestorienilor  are o altă istorie bazată pe ocultism politic. Apariția lor avut loc în sec. V, dar a continuat până la   invazia mongolă din secolul XIII, de care s-au folosit . În circa opt secole Biserica nestoriană, antipapală și-a extins influența până în China. Adversarii lor erau franciscanii, dar și musulmanii, budiștii, evreii, în funcție de interese.În tipul invaziei mongole a apărut și un fals Preot Ioan, despre care nu se știu prea multe date, nici originea sa nu este clară. Se știe că Genghis Han și urmașii săi aveau un inel cu o gravură sub formă de svastică, simbol cunoscut cu milenii în urmă. Are o semnificație atât sexuală, cât și teologică,   ca semn al vieții perpetue. Departe de ceea ce  au înțeles naziștii. Chiar și nestorienii au preluat svastica drept simbol.
Cap.3
Un personaj cu totul controversat a fost Ioana D”Arc, care nu era, cum spun istoricii fiică de țărani săraci, se trăgea din familia regală, iar ascensiunea ei a fost regizată de Ordinul Franciscanilor, în sec. XV.În rest, faptele ei sunt cunoscute și nu mai revenim.Arderea ei pe rug a avut ca scop eliminarea unei concurențe la succesiunea regală. Un alt complot ocult l-a constitui  războiul țărănesc german din sec. XVI, iar Thomas Muenzer și Jean de Leyda au fost protagoniști manipulați. Martin Luther s-a delimitat de comunismul lui Muenzer, fiind preocupat de promovarea protestantismului. De ocultism s-a ocupat și Campanella, în secolul  XVII, care a rămas în istorie ca unul din comuniștii utopici. Secolul XVIII cunoaște alte două personaje, aventurieri de clasă, Saint-Germain și Cagliostro. Era în vremea regeluiLouis XV, creatorul primului serviciu secret organizat de către un monarh în scopul informării, dezinformrii și urmăririi  unor suspecți. Acest serviciu nu se putea lipsi de secte oculte și agenți infiltrați.  Unul dintre aceștia era și celebrul Casanova. În sec. XIX, Biserica Catolică a recurs la sprijinul unor grupări oculte pentru a-și asigura autoritatea  în diverse zone ale lumii. Unul dintre personajele vizibile a fost Garibaldi, care a cvondusmișcarea de unificare a Italiei. În SUA sosea, Helene Blavatsky,  „specialistă”  în ocultism.
Cap. 4
Secolul XX a cunoscut două momente nefaste cu urmări  mai sțngeroase ca niciodată. Revoluția bolșevică și accederea la putere în Germania a lui Hitler. Nu se știe în ce măsură Lenin, Trotzki, Stalin au fost inițiați în ocultism, dar Dzerjinski, fiu de nobili polonezi , ș.a. erau fanatici ocultiști, ccea ce le susținea cruzimea. Mesianismul bolșevic se pretează la ocultism. La fel și societățile oculte din Germania, începând  cu Ordinul Thule, din 1916, care avea drept obiective distrugerea monarhiei ,  cât și a mișcării socialiste. Rudolf Hess, devenit ulterior mâna dreaptă a lui Hitler  era pasionat de astrologie, de ocuktism în genere, iar fuga sa în Anglia, în 1940 rămâne o enigmă . Însuși Hitler  era dominat de mesianism , ocultism, se sfătuia cu diverși escroci „clarvăzători”, ceea ce i-a dus la disperare pe generalii săi, când lua  decizii absolut eronate.În Rusia țaristă , înainte de revoluție, Rasputin a fost un ocultist care juca rolul misionarului semianalfabet.  Adesea grupările oculte căutau țapi ispățitori  pentru   dezastrele provocate pe evrei. Unele pogromuri erau provocate de ei. Nazismul a  produs Holocaustul antievreiesc, bolșevismul a creat Gulagul.  Zeci de milioane de oameni au căzut victime celor două nenorociri care s-au abătut asupra lumii. Este timpul ca  practica ocultă să dispară cin istorie, dar , din păcate, după al doilea război mondial au apărut noi fenomene inexplicabile pentru oamenii  neinformați.  Masacre în Africa, Asia, crize economice periodice, alianțe noi, în Europa, escrocherii gigantice  în țări dezvoltate sau semidezvoltate nu se pot explica decțt prin mafiotism, care în fapt este o formă de ocultism modern. Soluțiile nu le vom găsi noi, poate generațiile viitoare.
BORIS MARIAN MEHR

NOV. 2017 
B.
Ben-Haim Paul(1897-1984)- compozitor, inițial influențat de Ravel, Debussy, s-a stabilit  în Israel, fiind unul dintre pionierii muzicii moderne israeliene, a fost și un bun organizator
 Berlin Irving(1888-1989)-compozitor foarte apreciat în SUA și în lume, fiul unui cantor în Siberia, a creat stilul ragtime, a devenit celebru și prin filmele care au inclus muzica sa, Fred Astaire, Ginger Rogers, Bing Crosby fiind interpreți, autor de șlagăre, de cântece patriotice ăn timpul războiului, distins cu premii.
Bernstein Leonard (1918-1990)-compozitor și dirijor celebru, tatăl originar din Ucraina, a fost dirijor al Orchestrei din New York,  autor de muzică simfonică, de balet, a dirijat totodată cu har compoziții de Stravinski, Mahler, a fost atașat de Israel, a venit în zilele declarării Independenței  să dirijeze încinstea evenimentului, ca și după victoriile în războaiele de apărare , a fost prezent la Berlin, când a fost dărâmat Zidul, este celebru și prin muzica la „West Side Story”, alte compoziții. A susținut  un cunoscut șir de lecții de muzică la TV, vizionate și la noi.
Bialik Haim Nahman(1873-1934)-născut în Ucraina, este considerat părintele poeziei ebraice moderne, a fost influențat de inițiatorul sionismului cultural Ahad Haam, muncește în diverse locuri,  scrierile sale sunt tot mai cunoscute și iubite în lumea evreiască, pleacă la Berlin, iar în 1924 se stabilește în Palestina, participă la înființarea editurii Dvir și a Universității Ebraice din Ierusalim, După pogromul de la Chișinău din 1903, el a fost autorul unui cunoscut eseu – „Orașul măcelului”. Opera sa poetică devine un bun al culturii iudaice și al culturii universale prin expresivitate și spirit umanist, fiind tradusă în germană, engleză, rusă, română, etc. O anecdotă spune că fiind vîzut într-o frizerie cineva a spus – uite-l pe Bialik, la care altul a ripostat – Bialik e nume de stradă, nu de om.,
Blecher Max (1908-1938)- originar din România,  a fost post și prozator apropiat de suprarealiști, a fost influențat de Apollinaire, Kierkegaard, Heidegger, fiind unul din primii traducători din operele acestora,  a avut o bogată corespondență cu Gide, Breton, Voronca, fiind țintuit la pat din adolescență  de o tuberculoză osoasă.Opera sa a influențat și influențează scriitorii care i-au urmat.
Blitzstein Marc (1905-1964)-compozitor, pianist,  a studiat pianul, orga,  devenind solist la vârsta de 15 ani al orchestrei din Philadelphia., apoi a studiat la Paris cu Nadia Boulanger, cu Schoenberg  la Berlin,  a tradus și a pus în scenă„ Opera de trei parale” de Brecht, a compus muzică de balet, teatru, film, a susșinut conferințe, era un partizan al armoniei interrasiale, a fost ucis într-o altercație, în Martinica.
Bloch Ernest ( 1880-1959)- compozitor american, născut la Geneva, a studiat la Bruxelles, Frankfurt, a venit în repetate rânduri în SUA unde a obținut și cetățenia, un timp a condus Conservatorul din San Francisco,în compozițiile sale s-a apropiat de tradiția iudaică, inspirat de Cântarea Cțntărilor, a compus Simfonia Israel,, printre alte compoziții remracțndu-se Concerto Grosso.. Postum a fost înființată o societate care îi poartă numele și oferă burse.


Ben-Haim Paul(1897-1984)- compozitor, inițial influențat de Ravel, Debussy, s-a stabilit  în Israel, fiind unul dintre pionierii muzicii moderne israeliene, a fost și un bun organizator
 Berlin Irving(1888-1989)-compozitor foarte apreciat în SUA și în lume, fiul unui cantor în Siberia, a creat stilul ragtime, a devenit celebru și prin filmele care au inclus muzica sa, Fred Astaire, Ginger Rogers, Bing Crosby fiind interpreți, autor de șlagăre, de cântece patriotice ăn timpul războiului, distins cu premii.
Bernstein Leonard (1918-1990)-compozitor și dirijor celebru, tatăl originar din Ucraina, a fost dirijor al Orchestrei din New York,  autor de muzică simfonică, de balet, a dirijat totodată cu har compoziții de Stravinski, Mahler, a fost atașat de Israel, a venit în zilele declarării Independenței  să dirijeze încinstea evenimentului, ca și după victoriile în războaiele de apărare , a fost prezent la Berlin, când a fost dărâmat Zidul, este celebru și prin muzica la „West Side Story”, alte compoziții. A susținut  un cunoscut șir de lecții de muzică la TV, vizionate și la noi.



Cap.2. În Orient au apărut de-a lungul istoriei numeroase secte oculte, cea mai puternică fiind până în sec XI cea a ismaeliților, care mai există și azi. Apoi a apărut secta asasinilor ( consumatori de hașiș, fără legătură cu asasinatul),fondatorul fiind Hasan ibn al Sabbah. Iranul a fost disputat de mai multe puteri, aici au domnit un șir de dinastii. Se asasinau fără cruțare unii pe alții, motivațiile fiind cu totul neclare, dar în mod cert și economice.Unii lideri erau cunoscători în știință, artă, dar și perfizi politicieni. Uneori erau venerați lideri pe care îi vedeau la față doar câțiva aleși. Bătrânul din Munte, care a murit în sec. XII s-a bucurat de un cult rar întâlnit. Aventurierul de succes Thomas Edward Lawrence a întâlnit în peregrinările sale, la începutul secolului XX urme ale cruciaților și ale Ordinului Templierilor, castele cu nume ciudate –Krak, Garda Albă, Catelul Oului, Bobului, etc. Ordinul Templierilor, născut în anul 1119, avea printre obiectivele sale nimicirea Islamului și a evreilor, prin jaf și crimă. Au adunat averi imense, pe care le-au transferat ulterior în Europa. Templierii se declarau săraci și miloși, dar fățărnicia lor era comună cu a altor ordine. Izgoniți de Saladin în 1187, ei s-au răspândit în Spania, Țările de Jos, Franța. S-au amestecat în probleme de succesiuni regale, în politica Vaticanului. Cu sprijinul Papei Clement al V-lea, regele Filip a zdrobit Ordinul Templier în Franța, asasinându-i public. Vezi și romanul „Regii blestemați”de Maurice Druon. Deși distruși în sec. XIV, Ordinul a supraviețuit sub diverse denumiri, iar unii susțin că și masonii ar avea ca sursă istorică aceste evenimente. Evreii nu au avut nimic comun cu istoria Templierilor și apoi a masonilor, fiind adesea persecutați și de aceștia. Secta nestorienilor are o altă istorie bazată pe ocultism politic. Apariția lor avut loc în sec. V, dar a continuat până la invazia mongolă din secolul XIII, de care s-au folosit . În circa opt secole Biserica nestoriană, antipapală și-a extins influența până în China. Adversarii lor erau franciscanii, dar și musulmanii, budiștii, evreii, în funcție de interese.În tipul invaziei mongole a apărut și un fals Preot Ioan, despre care nu se știu prea multe date, nici originea sa nu este clară. Se știe că Genghis Han și urmașii săi aveau un inel cu o gravură sub formă de svastică, simbol cunoscut cu milenii în urmă. Are o semnificație atât sexuală, cât și teologică, ca semn al vieții perpetue. Departe de ceea ce au înțeles naziștii. Chiar și nestorienii au preluat svastica drept simbol.

Cap.2.

În Orient au apărut de-a lungul istoriei numeroase secte oculte, cea mai puternică fiind   până în sec XI cea a ismaeliților, care mai există și azi. Apoi a apărut secta asasinilor ( consumatori  de hașiș, fără legătură cu asasinatul),fondatorul fiind Hasan ibn al Sabbah. Iranul a fost disputat de mai multe puteri,  aici au domnit un șir de dinastii. Se asasinau fără cruțare unii pe alții, motivațiile fiind cu totul neclare, dar în mod cert și economice.Unii lideri erau cunoscători în știință, artă, dar și perfizi politicieni. Uneori erau venerați  lideri pe care  îi vedeau la față doar câțiva aleși.  Bătrânul din Munte, care a murit în sec. XII s-a bucurat de un cult  rar întâlnit. Aventurierul de succes  Thomas Edward Lawrence a întâlnit în peregrinările sale, la începutul secolului XX urme ale cruciaților și ale Ordinului Templierilor, castele cu nume ciudate –Krak, Garda Albă, Catelul Oului, Bobului, etc.  Ordinul Templierilor, născut în anul 1119, avea printre obiectivele sale nimicirea Islamului și a evreilor, prin jaf și crimă. Au adunat averi imense, pe care le-au transferat ulterior în Europa. Templierii se declarau  săraci și miloși, dar fățărnicia lor  era comună cu a altor ordine. Izgoniți de Saladin în 1187, ei s-au răspândit în Spania, Țările de Jos, Franța. S-au amestecat în probleme de succesiuni  regale, în politica Vaticanului. Cu sprijinul Papei Clement al V-lea, regele Filip a zdrobit Ordinul Templier în Franța, asasinându-i public. Vezi și romanul „Regii blestemați”de Maurice Druon.  Deși  distruși în sec. XIV, Ordinul  a supraviețuit sub diverse denumiri, iar unii susțin că și masonii ar avea ca sursă istorică aceste evenimente. Evreii nu au avut nimic comun cu istoria Templierilor și apoi a masonilor, fiind adesea persecutați și de aceștia.  Secta nestorienilor  are o altă istorie bazată pe ocultism politic. Apariția lor avut loc în sec. V, dar a continuat până la   invazia mongolă din secolul XIII, de care s-au folosit . În circa opt secole Biserica nestoriană, antipapală și-a extins influența până în China. Adversarii lor erau franciscanii, dar și musulmanii, budiștii, evreii, în funcție de interese.În tipul invaziei mongole a apărut și un fals Preot Ioan, despre care nu se știu prea multe date, nici originea sa nu este clară. Se știe că Genghis Han și urmașii săi aveau un inel cu o gravură sub formă de svastică, simbol cunoscut cu milenii în urmă. Are o semnificație atât sexuală, cât și teologică,   ca semn al vieții perpetue. Departe de ceea ce  au înțeles naziștii. Chiar și nestorienii au preluat svastica drept simbol.

S.

S. Sava Iosif (1933-1998)-muzicolog, instrumentist, autor de cărți din istoria muzicii, emisiuni strălucite cu invitați de prestigiu în cultură la Radio și la TV,Premiul Academiei, al Uniunii Compozitorilor,ș.a. O piațetă în București poartă numele lui. Săculeț Emil (1915- ?)- compozitor,folclorist, a făcut școala la Botoșani, din 1935 s-a stabilit la București, s-a preocupat de folclorul idiș, inclusiv de cântecele evreilor din Transnistria,în 1949 a fost primit în Uniunea Compozitorilor, a fost premiat pentru activitatea sa artistică. Schmidt Joseph(1904-1942)- tenor celebru născut în Bucovina, a fost cantor după război,la Rădăuți și Cernăuți, iar în 1924 a debutat în concert public cu arii din opere,lieduri,balade. A cântat la București,Berlin, a studiat la Conservator, a cântat la Radio, devenind celebru, a fost solictat în filme, a lansat șlagărul Un cântec străbate lumea, cu mesaj pacifist. A cântat la Paris și Monte Carlo, în Elveția, unde a fost samavolnic internat într-un lagăr, în 1940,la presiunea Germaniei, murind de pneumonie după doi ani. Avea doar 38 de ani,victimă a indiferenței criminale. Sesto Pals (1912-2002)- poet avangardist, a plecat în Israel, în 1998 i-a apărut singurul volum de versuri OMUL CIUDAT, antologie de autor,remarcabilă. Socor Matei(1908-1980)- compozitor,dirijor,folclorist, din 1944 a condus Orchestra Radio. Sperber -Margul Alfred(1898-1967)-poet de limba germană, a studiat la Paris și la New York, a tradus cu har din Eminescu,Arghezi.,ș.a. Steinbarg Eliezer(1880-1932)- fabulist de limba idiș, cel mai însemnat în sec.XX. Tradus în cini limbi, română, ebraică, engleză,ș.a. Sternberg Jacob(1890-1985)-poet, dramaturg, editor născut în Basarabia, a condus trupa de teatru VILNA din București, în 1935 a publicat voluumul de versuri ORAȘ ÎN PROFIL (editat la Kriterion, în română, în 1983). După război a fost arestat la Chișinău și trimis în GULAG. Ulterior a colaborat cu TES-București. Steuerman-Rodion Avram( 1872-1918)-poet, prozator, dramaturg, critic literar a trăit la Iași, a fost redactor la OPINIA din Iași. A scris și a tradus în diverse domenii. Mutilat grav în război, s-a sinucis. Sulițeanu Ghizela(1920-2006)- etnomuzicolog laureat cu Premiul Uniunii Compozitorilor în 1976, al Academiei în 1990, s- a ocupat cu folclorul românesc, evreiesc, unor etnii conlocuitoare


. T. Toma Alexandru 1875-1954-poet şi traducător din franceză, rusă, din tinereţe s-a afiliat stângii politice, după război a fost numit în posturi importante de către oficialităţi, nu a abuzat de ele, era un om modest, împreună cu Matei Socor au alcătuit imnul RPR, din volumele publicate se reţin şi creaţii autentice. Trivale Ion 1889-1916, poet,critic literar a absolvit cursurile la Filologie cu magna cum laude, 1912 ,la Bucureşti, a fost elogiat de Lovinescu, Călinescu, Crohmălniceanu, deşi a murit de tânăr ca erou în Primul Război Mondial, la Zimnicea. Tudor Andrei 1907-1959,poet şi critic muzical. Un volum de versuri în 1937,colaborări la numeroase publicaţii culturale. Tzara Tristan 1896-1963, poet, fondator al DADA-ismului,mişcare controversată, dar cu un puternic impact în literatură, opera sa a fost editată la Paris şi parţial în România, fiind născut la Moineşti, unde apare o revistă în spirit dadaist.
 


V.


 


Verea Adrian( 1876-1944)- poet, dramaturg,jurnalist cunoscut în interbelic, apreciat de confrați, de ex. Aderca,ș.a. pentru noblețe, caracter, numeroase colaborări la presa culturală, la viața teatrală




Vieru Anatol (1926-1998)- compozitor,muzicolog a studiat la Bucucurești și la Moscova (cu Aram Haciaturian), a debutat cu un Conert pentru orchestră în 1956, dirijat de C. Silvestri, a studiat cu o bursă în Berlinul de Vest, a susținut cursuri și conferințe SUA,Canada, Israel,Germania, a fost distins cu numeroase premii în țară și în străinătate. S-a inspirat tematic din literatura română cultă și populară, a publicat studii printre care și Cartea Modurilor(1980),în care propunea asocierea muzicii cu matematica,fiind elogiat de acad.Solomon Marcus.


Voronca Ilarie (1903- 1946)- poet avangardist , a fost primit la cenaclul Sburătorul al lui Lovinescu,în 1924 a editat revista 75HP, apoi Punct,Integral, Unu, împreună cu Sașa Pană, Victor Brauner, Ștefan Roll,ș.a, a colaborat la revista ADAM, alături de scriitori prestigioși. În 1933 s-a stabilit în Franța fără a întrerupe legăturile cu România. În timpul războiului a participat la mișcarea de rezistență armată împotriva ocupanților naziști. În urma unei depresii nervoase mai, s-a sinucis la vârsta de 43 de ani.







 





S.

S. Sava Iosif (1933-1998)-muzicolog, instrumentist, autor de cărți din istoria muzicii, emisiuni strălucite cu invitați de prestigiu în cultură la Radio și la TV,Premiul Academiei, al Uniunii Compozitorilor,ș.a. O piațetă în București poartă numele lui. Săculeț Emil (1915- ?)- compozitor,folclorist, a făcut școala la Botoșani, din 1935 s-a stabilit la București, s-a preocupat de folclorul idiș, inclusiv de cântecele evreilor din Transnistria,în 1949 a fost primit în Uniunea Compozitorilor, a fost premiat pentru activitatea sa artistică. Schmidt Joseph(1904-1942)- tenor celebru născut în Bucovina, a fost cantor după război,la Rădăuți și Cernăuți, iar în 1924 a debutat în concert public cu arii din opere,lieduri,balade. A cântat la București,Berlin, a studiat la Conservator, a cântat la Radio, devenind celebru, a fost solictat în filme, a lansat șlagărul Un cântec străbate lumea, cu mesaj pacifist. A cântat la Paris și Monte Carlo, în Elveția, unde a fost samavolnic internat într-un lagăr, în 1940,la presiunea Germaniei, murind de pneumonie după doi ani. Avea doar 38 de ani,victimă a indiferenței criminale. Sesto Pals (1912-2002)- poet avangardist, a plecat în Israel, în 1998 i-a apărut singurul volum de versuri OMUL CIUDAT, antologie de autor,remarcabilă. Socor Matei(1908-1980)- compozitor,dirijor,folclorist, din 1944 a condus Orchestra Radio. Sperber -Margul Alfred(1898-1967)-poet de limba germană, a studiat la Paris și la New York, a tradus cu har din Eminescu,Arghezi.,ș.a. Steinbarg Eliezer(1880-1932)- fabulist de limba idiș, cel mai însemnat în sec.XX. Tradus în cini limbi, română, ebraică, engleză,ș.a. Sternberg Jacob(1890-1985)-poet, dramaturg, editor născut în Basarabia, a condus trupa de teatru VILNA din București, în 1935 a publicat voluumul de versuri ORAȘ ÎN PROFIL (editat la Kriterion, în română, în 1983). După război a fost arestat la Chișinău și trimis în GULAG. Ulterior a colaborat cu TES-București. Steuerman-Rodion Avram( 1872-1918)-poet, prozator, dramaturg, critic literar a trăit la Iași, a fost redactor la OPINIA din Iași. A scris și a tradus în diverse domenii. Mutilat grav în război, s-a sinucis. Sulițeanu Ghizela(1920-2006)- etnomuzicolog laureat cu Premiul Uniunii Compozitorilor în 1976, al Academiei în 1990, s- a ocupat cu folclorul românesc, evreiesc, unor etnii conlocuitoare.

S.

S. Sava Iosif (1933-1998)-muzicolog, instrumentist, autor de cărți din istoria muzicii, emisiuni strălucite cu invitați de prestigiu în cultură la Radio și la TV,Premiul Academiei, al Uniunii Compozitorilor,ș.a. O piațetă în București poartă numele lui. Săculeț Emil (1915- ?)- compozitor,folclorist, a făcut școala la Botoșani, din 1935 s-a stabilit la București, s-a preocupat de folclorul idiș, inclusiv de cântecele evreilor din Transnistria,în 1949 a fost primit în Uniunea Compozitorilor, a fost premiat pentru activitatea sa artistică. Schmidt Joseph(1904-1942)- tenor celebru născut în Bucovina, a fost cantor după război,la Rădăuți și Cernăuți, iar în 1924 a debutat în concert public cu arii din opere,lieduri,balade. A cântat la București,Berlin, a studiat la Conservator, a cântat la Radio, devenind celebru, a fost solictat în filme, a lansat șlagărul Un cântec străbate lumea, cu mesaj pacifist. A cântat la Paris și Monte Carlo, în Elveția, unde a fost samavolnic internat într-un lagăr, în 1940,la presiunea Germaniei, murind de pneumonie după doi ani. Avea doar 38 de ani,victimă a indiferenței criminale. Sesto Pals (1912-2002)- poet avangardist, a plecat în Israel, în 1998 i-a apărut singurul volum de versuri OMUL CIUDAT, antologie de autor,remarcabilă. Socor Matei(1908-1980)- compozitor,dirijor,folclorist, din 1944 a condus Orchestra Radio. Sperber -Margul Alfred(1898-1967)-poet de limba germană, a studiat la Paris și la New York, a tradus cu har din Eminescu,Arghezi.,ș.a. Steinbarg Eliezer(1880-1932)- fabulist de limba idiș, cel mai însemnat în sec.XX. Tradus în cini limbi, română, ebraică, engleză,ș.a. Sternberg Jacob(1890-1985)-poet, dramaturg, editor născut în Basarabia, a condus trupa de teatru VILNA din București, în 1935 a publicat voluumul de versuri ORAȘ ÎN PROFIL (editat la Kriterion, în română, în 1983). După război a fost arestat la Chișinău și trimis în GULAG. Ulterior a colaborat cu TES-București. Steuerman-Rodion Avram( 1872-1918)-poet, prozator, dramaturg, critic literar a trăit la Iași, a fost redactor la OPINIA din Iași. A scris și a tradus în diverse domenii. Mutilat grav în război, s-a sinucis. Sulițeanu Ghizela(1920-2006)- etnomuzicolog laureat cu Premiul Uniunii Compozitorilor în 1976, al Academiei în 1990, s- a ocupat cu folclorul românesc, evreiesc, unor etnii conlocuitoare.

S.

S. Sava Iosif (1933-1998)-muzicolog, instrumentist, autor de cărți din istoria muzicii, emisiuni strălucite cu invitați de prestigiu în cultură la Radio și la TV,Premiul Academiei, al Uniunii Compozitorilor,ș.a. O piațetă în București poartă numele lui. Săculeț Emil (1915- ?)- compozitor,folclorist, a făcut școala la Botoșani, din 1935 s-a stabilit la București, s-a preocupat de folclorul idiș, inclusiv de cântecele evreilor din Transnistria,în 1949 a fost primit în Uniunea Compozitorilor, a fost premiat pentru activitatea sa artistică. Schmidt Joseph(1904-1942)- tenor celebru născut în Bucovina, a fost cantor după război,la Rădăuți și Cernăuți, iar în 1924 a debutat în concert public cu arii din opere,lieduri,balade. A cântat la București,Berlin, a studiat la Conservator, a cântat la Radio, devenind celebru, a fost solictat în filme, a lansat șlagărul Un cântec străbate lumea, cu mesaj pacifist. A cântat la Paris și Monte Carlo, în Elveția, unde a fost samavolnic internat într-un lagăr, în 1940,la presiunea Germaniei, murind de pneumonie după doi ani. Avea doar 38 de ani,victimă a indiferenței criminale. Sesto Pals (1912-2002)- poet avangardist, a plecat în Israel, în 1998 i-a apărut singurul volum de versuri OMUL CIUDAT, antologie de autor,remarcabilă. Socor Matei(1908-1980)- compozitor,dirijor,folclorist, din 1944 a condus Orchestra Radio. Sperber -Margul Alfred(1898-1967)-poet de limba germană, a studiat la Paris și la New York, a tradus cu har din Eminescu,Arghezi.,ș.a. Steinbarg Eliezer(1880-1932)- fabulist de limba idiș, cel mai însemnat în sec.XX. Tradus în cini limbi, română, ebraică, engleză,ș.a. Sternberg Jacob(1890-1985)-poet, dramaturg, editor născut în Basarabia, a condus trupa de teatru VILNA din București, în 1935 a publicat voluumul de versuri ORAȘ ÎN PROFIL (editat la Kriterion, în română, în 1983). După război a fost arestat la Chișinău și trimis în GULAG. Ulterior a colaborat cu TES-București. Steuerman-Rodion Avram( 1872-1918)-poet, prozator, dramaturg, critic literar a trăit la Iași, a fost redactor la OPINIA din Iași. A scris și a tradus în diverse domenii. Mutilat grav în război, s-a sinucis. Sulițeanu Ghizela(1920-2006)- etnomuzicolog laureat cu Premiul Uniunii Compozitorilor în 1976, al Academiei în 1990, s- a ocupat cu folclorul românesc, evreiesc, unor etnii conlocuitoare.

N.


N.

Negreanu Radu(1913-2003)-compozitor,pianist,muzicolog, activ ca pedagog, multilateral pregătit și dăruit
Nemțeanu Barbu(1887-1919)-poet,jurnalist ,traducător din Heine,Hugo,Baudelaire,Lessing,Goethe,ș.a Apreciat de Mhail Dragomirescu.
P.

Pană Sașa(1902-1981)-poet avangardist,antologator,jurnalist ,colaborator cu numeroși confrați din branșă, le-a editat operele, promotor al prozopoemului,cu ilustrații de Marcel Iancu,Brauner, Man Ray. Apreciat de Ov.S. Crohmălniceanu.
Pergola Alberto (1884-1942)-artist liric, născut la Florența, venit la București și devenit prim-cantor la Templul sefard Cahal Grande (distrus în pogromul din ianuarie 1941), a cântat la Ateneul Român, Teatrul Național,ș.a. A avut îndrumători de prestigiu, elevi străluciți (N. Secăreanu,ș.a.),numeroși admiratori.


Pergola Lucian (1910-?)- tenor,fiul lui Alberto, care i-a fost și profesor, a cântat la Opera din București ca solist timp de 25 de ani,în 1947 a plecat cu soția în Canada,unde a fost profesor universitar la Montreal, a interpretat 43 de roluri la Scala din Milano.

Porumbacu Veronica (1921-1977)-poet, licență în filosofie, a fost redactor la Radio,reviste culturale, a scris poezie,memorii, jurnale de călătorie, traduceri numeroase.A pierit în cutremurul din martie 1977,cu soțul.

Pribeagu Ion (1887-1971)-poet umorist, a debutat cu o scrisoare în versuri către Regele Carol I, semnată Sache Disperatu. A fost solicitat de teatre, trupe artistice,reviste umoristice, a fost primul autor care a citit la Radio, a publicat cărți,culegeri,a condus reviste. După război a emigrat în Israel, unde a mai publicat o carte, ca și în reviste, antum și postum,fiind foarte popular.

Profeta Laurențiu (1925-2006)-compozitor și filosof, a fost în conducerea forurilor artistice, un mare succes cu baletul PRINȚ ȘI CERȘETOR (1967), a compus și muzică evreiască(un muzical la TES pe libret de Aurel Storin; alte melodii),muzică tematică după clasici români, muzică orhestrală și pentru copii.

R.
Relgis Eugen (1895-1987)- poet,romancier,filosof,sociolog, a debutat ca poet în 1913, a scris eseuri,proză, la Paris romanul autobiografic GLASURI ÎN SURDINĂ i-a fost prefațat de Stefan Zweig. Este inițiatorul unei Internaționale a intelectualilor, utopică, Romain Rolland îl susținea entuziast, în 1946 a publicat un volum despre patologia nazismului ca deviație erotică(Freud se subscrie postum) și în 1947 „Istoria sexuală a umanității”, în același an stabilindu-se la Montevideo. S-a preocupat de iudaism, istorie, etc.
Robot Al.(1916-1941)-poet remarcat la vârsta de 16 ani de Perpessicius, Camil Baltazar, apoi de Lovinescu, G.Călinescu. A fost activ și în publicistică.
Rogoz Adrian (1921-1996)-poet și prozator SF, binecunoscut.
Roman Elly (1905-1996)-compozitor , fondator al formației Tic-Tac, a studiat cu Filip Lazăr, Alfonso Castaldi, apoi la Berlin(1926-1928). Dirijor la Alhambra,Cărăbuș,Barașeum, Savoy, Tănase, a scos numeroase discuri.
Rosentech I. (1884-1952)-compozitor,dirijor, organist a fost activ în viața comunitară evreiască, ca și la Opera Română, angajat de Egizio Massini.
Rose Arnold (1863-1946)-violonist afirmat la Viena,Londra, a fondat cvartetul cu numele,celebru în lume, adesea revenea la București. În repertoriu -Brahms,Schoenberg,ș.a.
Rudich Maier (1913-1991)-poet, publicist, sionist activ în presă, a emigrat în Israel în1959, a editat VIAȚA NOASTRĂ, a publicat versuri în revistele IZVOARE, VIAȚA NOASTRĂ,MINIMUM., patru volume de versuri,laureat al Premiului Sion.


S.


Sava Iosif (1933-1998)-muzicolog, instrumentist, autor de cărți din istoria muzicii, emisiuni strălucite cu invitați de prestigiu în cultură la Radio și la TV,Premiul Academiei, al Uniunii Compozitorilor,ș.a. O piațetă în București poartă numele lui.
Săculeț Emil (1915- ?)- compozitor,folclorist, a făcut școala la Botoșani, din 1935 s-a stabilit la București, s-a preocupat de folclorul idiș, inclusiv de cântecele evreilor din Transnistria,în 1949 a fost primit în Uniunea Compozitorilor, a fost premiat pentru activitatea sa artistică.
Schmidt Joseph(1904-1942)- tenor celebru născut în Bucovina, a fost cantor după război,la Rădăuți și Cernăuți, iar în 1924 a debutat în concert public cu arii din opere,lieduri,balade. A cântat la București,Berlin, a studiat la Conservator, a cântat la Radio, devenind celebru, a fost solictat în filme, a lansat șlagărul Un cântec străbate lumea, cu mesaj pacifist. A cântat la Paris și Monte Carlo, în Elveția, unde a fost samavolnic internat într-un lagăr, în 1940,la presiunea Germaniei, murind de pneumonie după doi ani. Avea doar 38 de ani,victimă a indiferenței criminale.
Sesto Pals (1912-2002)- poet avangardist, a plecat în Israel, în 1998 i-a apărut singurul volum de versuri OMUL CIUDAT, antologie de autor,remarcabilă.
Socor Matei(1908-1980)- compozitor,dirijor,folclorist, din 1944 a condus Orchestra Radio.


Sperber -Margul Alfred(1898-1967)-poet de limba germană, a studiat la Paris și la New York, a tradus cu har din Eminescu,Arghezi.,ș.a.
Steinbarg Eliezer(1880-1932)- fabulist de limba idiș, cel mai însemnat în sec.XX. Tradus în cini limbi, română, ebraică, engleză,ș.a.




Sternberg Jacob(1890-1985)-poet, dramaturg, editor născut în Basarabia, a condus trupa de teatru VILNA din București, în 1935 a publicat voluumul de versuri ORAȘ ÎN PROFIL (editat la Kriterion, în română, în 1983). După război a fost arestat la Chișinău și trimis în GULAG. Ulterior a colaborat cu TES-București.


Steuerman-Rodion Avram( 1872-1918)-poet, prozator, dramaturg, critic literar a trăit la Iași, a fost redactor la OPINIA din Iași. A scris și a tradus în diverse domenii. Mutilat grav în război, s-a sinucis.


Sulițeanu Ghizela(1920-2006)- etnomuzicolog laureat cu Premiul Uniunii Compozitorilor în 1976, al Academiei în 1990, s- a ocupat cu folclorul românesc, evreiesc, unor etnii conlocuitoare.






 


 




 


 


 


 


 

 

 
 
 
 
 
 
 

 

 

 

F.


F.


Faur Dan(1911-1961) -poet avangardist, a fost la Cenaclul Sburătorul,a publicat la Contemporanul, Punct,Unu,Alge, colaborări cu Sașa Pană, traduceri

Feldman Ludovic (1893-1987)- compozitor ,violonist, debut la vârsta de 11 ani, când a intrat la Conservator, a mers la Viena,,Zagreb ca prim violonist,,după război a fost remarcat de George Enescu, Yehudi Menuhin,ș.a. În ultimii s-a ocupat de muzica dodecafonică.



Feraru Leon (1887 -1961)-n.Brăila,poet, prieten cu Dimitrie Anghel, a studiat în Franța,la Montpellier, a colaborat cu numeroase reviste,cu presa evreiască.În 1913 s-a stabilit în SUA, a publicat în „The romanic review” (NY), a predat la Universitatea Columbia,apoi la Toronto, a editat publicația bilingvă „ Steaua română”, a fost membru cor. al Institului Coral din București. E.Lovinescu l-a inclus în Istoria sa.


Franchetti Benedetto (1824-1894)-muzician, profesor numit în baza decretului regal de împământenire în 1887, a fost distins cu Bene Merenti cl.II, Coroana României în grad de Cavaler.

Fuchs Theodor (1873-1953)- pianist,dirijor,compozitor, a trăit la București, Galați,în Austria, a fost și critic muzical,

Fundoianu B. (1898 -1944)-poet de limbă română și franceză,fiosof,eseit,născut la Iași,nepot al erudiților Elias și Moses Schwarzfeld , s-a preocupat deopotrivă de literatură, iudaism și filosofie (Leon Chestov, ș.a.) A fost apreciat de Groper, Galaction. Din 1922 ia contact cu cultura din Franța unde se stabilește în 1923. Se implică și în cinetatografie, ajunge în Argentina. În poezie a fost un maestru, a evocat Herța părinților săi, iar franceză a debutat în 1933 cu poemul „Ulysses”..În filosofie a fost remarcat de Croce, Chestov,ș.a. A fost combatant în armata franeză,iar după ocuparea Parisului a participat la Rezistență. Arestat în 1944,când încerca să-și salveze sora, a fost gazat la Auschwitz la 2 oct. 44.Există o Fundație internațională care îi poartă numele,

Furtună Enric (1881-1965)- poet,prozator, dramaturg, eseist, a studiat la Iași, Viena, Berlin. Mihail Sadoveanu i-a fost naș literar, a colaborat cu cele mai cunoscte reviste literare, cu presa evreiască, a tradus din mari poeți, inclusiv evrei. A donat manusrise de valoare comuității evreiești.A murit la Sao Paolo-Brazilia,unde se stabilise după război.
G.


Gane Horia (1936-2004)-poet, prozator, a fost depotat cu familia în anii războiului, colaborări cu numeroase publicații, literatură inspirată de iudaism,Holocaust,realitățile unei vieți de om sărac material, dar bogat în spirit.


Giordano -Goldner( 1861-1929)-poet,epigramist, editor al revistei „Bomba”,colaborator la „Contimporanul”, avangardist


Giroveanu Aurel (1916-2001) -compozitor,pianist , a compus muzică ușooară de succes,operetă


Giszkalay Ianos (1888-1951)-poet,prozator,jurnalist, s-a stabilit în 1941, în Israel, scrisul este de inspirație iudaică


Goldenberg Albert (1934-1990)-poet,jurnalist, deținut sub regimul comunist pentru sionism, a plecat în Israel în 1965, a colaborat la presa israeliană


Goldner Ernest (1904-1972)-compozitor de muzică ușoară


Golea Antoine (1906-1975)-critic muzical, a studiat la București și Paris (Sorbona), autor de studii remarcabile


Golestan Stan (1876-1956)-compozitor ,critic muzical, activ la București,Paris,în alte capitale,premiu de compoziție „George Enescu”


Golin Mitti(1895-1956)-tenor, impresar, a locuit la Paris, a lansat-o pe Edite Piaf.


Gorun-Bercovici Irina (1953-1985)-poetă, s-a stabilit în SUA, elogiată de Matei Călinescu,Nina Cassian,Doina Uricaru


Grindea Miron (1909-1995)- muzicolog,jurnalist la București, Paris, soțul unei cunoscute pianiste Carola Grindea


Groper Jacob (1890-1968)-poet idiș,română,germană, publicat la București, Londra,Lvov,Vilna, a murit în Israel




 






H.


Halmoș Gh.(1915-1985)-compozitor,a studiat la Budapesta,Viena, a debutat la București, membru în juriu la diverse concursuri


Haskil Clara (1895-1960)-pianistă,născută la București, studiază la Paris, cu Gabriel Faure, este apreciată la Curtea Regală română, contractează o boală gravă artritică, își revine, concertează în Franța, Belgia, Elveția, colaborează cu Enescu,Dinu Lipatti,Perlea. Charlie Chaplin o îndrăgea, a fost la înmormântarea ei, la Paris. A concertat cu cei mai cunoscuți dirijori, era maestră în muzica lui Mozart,ș.a


Herșcovici Filip( 1906-1989)-compozitor,pianist,adept al muzicii dodecafonice,,a studiat la Iași,apoi la Viena (cu Alban Berg), profesor după război la Moscova,Cernăuți, a promovat avangardismul, un timp a activat la Viena.


Hirschl Emeric (1914-1970)-compozitor, dirijor, a studiat la Timișoara, apoi la Viena, s-a ocupat cu muzica ușoară, în 1966 a plecat în Isael.


Hoffman Alfred(1929-1995)- muzicolog, a studiat la București, a călătorit în multe țări europene,în SUA, a lăsat moștenire studii de valoare.






I.



Iacobescu D.(1893-1913)-poet, postume publicate în volumul „ Quasi”, de Perpessicius,în 1930,la București, originale și traduceri în reviste


Iancu Mișu(1909-1991)- compozitor, București, Varșovia, muzică ușoară, numeroase discuri, spectacole
Isou Isidore (1925-2007)- poet,critc de film, n.Botoșani, după război stabilit la Paris, inițiator al lettrismului , preocupat de fizică,matematică, politică
Ivela Avram(1878-1927)- compozitor, activitate didactică în muzică și iudaism
J.


J.-K.
Jerea Hilda (1916-1980)-compozitoare,pianistă,Iași, București, Paris,Budapesta, eseuri, publicistă, numeroase turnee în Europa,America, bogată moștenire muzicală
Kahane Mariana (1922-2008)-etno-muzicolog, studii București, Los Angeles, ș.a. Numeroase studii publicate.

Kardo Ștefan(1908-1993)- compozitor, instrumentalist,studii la Cluj, a activat la București

Katz Mândru (1925-2003)-pianist virtuos, de copil remarcat de Enescu, studiază cu Florica Muzicescu, după război în numeroase turnee,în 1959 rămâne în Israel.
Klepper Leon (1900-1983)-compozitor, pianist, studii cu Caudella la Iași, apoi la Berlin, Viena,Paris ( cu Ducas),l-a acompaniat pe Enescu, la Iași, a fost profesor la Conservatoriile din București și Ierusalim. S-a stabilit la Freiburg, unde i-au fost ucenici Anatol Vieru,Edgar și Viorel Cosma. A fost distins cu numeroase premii, inclusiv „George Enescu” în 1930, Artist Emerit, a format muzicieni de valoare ca și congenerii săi Mihail Jora, Mihail Andricu,dar unii încearcă să-l uite.


Koffler Eugeniu (1908-1989)-compozitor, pianist, a studiat la Galați,Bcurești, Viena, a activat apoi la București (Radiodifuziune,Barașeum),a emigrat în Israel, în 1987.




L.
Lakatos Ștefan(1895-1989)-violonist, a interpretat muzica unor mari compozitori contemporani
Ligeti Sandor Gyorgy(1923-2006)- compozitor ,muzicolog, născut la Tânăveni, înmormântat la Viena, o bogată carieră orhestrală.
Luca B.(1873-1931)-poet născut la Râmnicul Sărat, autor de drame, memorii din război,junalist, un fondator al Sburătorului
Luca Gherasim (1913-1994)-poet și prozator, suprarealist,alături de Gellu Naum, Paul Păun,Trost. S-a sinucis ca și Celan,la Paris.


M.


 


Mandy Alexandru(1914-2005)-născut la Craiova, autor a numeroase șlagăre, ca și a unor cântece pentru sărbătorile evreiști, pentru Ierusalim.
Manger Ițic (1901-1969)-poet, fiu de croitor, însetat de cultură( română. idiș, germană), susținut de Barbu Lăzăreanu, Eliezer Steinberg, a publicat în România, Polonia, i s-a retras cetățenia română pe motive rasiale, se retrage la Paris,în1939,în 1942 publică la Londra, apoi se stabilește la New York. Versurile sale au inspirat multe muzicaluri. A trăit ultimii ani de viață în Israel.
Marbe Myriam(1931-1999)- compozitoare,profesoară, studii în București și în străinătate, a fost redactor, asistent, profesor, colaborator la radio și pubicații culturale, a compus muzică vocală, instrumentală, gen folcloric,lieduri, muzică sefardă, rituală,dodecafonică,serială,etc.




Mălineanu Henry(1920-2000)- compozitor,dirijor, cunoscut cu numeroase șlagăre, a condus diverse formații de muzică ușoară


Mărcuș Eddy (1910-1999)- compozitor, autor al melodiilor Zaraza,La căsuța albă, Firicel de bumbăcel,ș.a., emigrat în1955 în Israel.


Mendelsohn Alfred (1910-1966)- compozitor, dirijor,cercetător, a studiat la Viena, a revenit la Bucureti, a studiat cu Mihail Jora, a predat la Școala de Muzică a lui Egizio Massini, a condus o formație muzicală a armatei, în anii războiului s-a ocupat de formațiile evreiești. După război a fost onorat cu premii, distincții.


Leon Mendelsohn(1885-1942)- compozitor, instrumentist,dirijor,remarcat în tinerețe de Grigoraș Dinicu, a fost autorul ,printre alte compoziții , a uverturii „București”, o piesă emblematică. A murit la Paris,după o activitate prodigioasă,în special ca instrumetist prodigios. Era tatăl lui Alfred Mendelsohn.


Marcel Mihalovici (1898-1985)- compozitor, s-a născut într-un mediu artistic, a lăsat o moștenire muzicală bogată, în 1935 s-a stabilit la Paris, prieten cu George Enescu, cu numeroase personalități internaționale.


Moisescu Jacques(1880-1956)-compozitor, pianist, a studiat la Paris, a revenit în țară, autor prețuit de muzică ușoară


Mugur Florin (1934-1991) - poet ,prozator, redactor la Cartea Românească, poezia sa este remarcabilă prin originalitate, expresivitate, a publicat și un volum de convorbiri cu Marin Preda.