Geshom Scholem – un ultim mare cabalist

Geshom Scholem – un ultim mare cabalist Gershom Scholem este astăzi puțin cunoscut, nu numai la noi, dar și în multe țări, inclusiv în patria strămoșilor, Israel. Filosofia, ca și alte manifestări academice sau cel puțin dificile, precum muzica simfonică, poezia veche sau nouă nu pot rivaliza cu mass media, cu show-urile TV care au acaparat mintea omului modern și comod la gândire. Nici despre Kabala nu se știu multe, termenul este oarecum abscons, chiar din cauze etimologice, în germană Kaballe înseamnă intrigă, preluat și în română, în rusă ar fi robie, deci nu se prea știe de mulți cum stăm cu Kabala. Vom încrca să ne lămurim. Ne oprim la ultimul mare kabalist din timpurile moderne – Gershom Scholem( 5 decembrie 1897-21 februarie 1982) s-a născut în Germania, se numea Gerhardt, a emigrat în Eretz Israel, în 1922, și a devenit un învățat de renume. Este cunoscut prin studiile sale de referință, în special în domeniul misticismului iudaic, dar și în istoria credințelor. Un timp a fost în corespondență cu Mircea Eliade, însă scandalul izbucnit la aflarea prin surse jurnaliere, că Eliade a aderat înainte de al Doilea Război Mondial la legionarism, a dus la întreruperea acestei legături. Scholem este recunoscut prin studiul său fundamental - Major Trends in Jewish Mysticism (1941), ca și prin monografia Sabbatai Zevi, the Mystical Messiah (1973). Se adaugă numeroase prelegeri la Universitatea din Ierusalim și la alte foruri din lumea științifică, despre Kabala și simbolismul ei. În 1915 l-a cunoscut pe filosoful Walter Benjamin, la Munchen, care i-a fost prieten o viață, dar și interlocutor cu care a avut numeroase dispute. Benjamin s-a sinucis în 1940 , când încerca să treacă în Spania, prin munții Pirinei. I-a cunoscut și i-au fost prieteni - Martin Buber, Shmuel Yosef Agnon, Hayim Nahman Bialik, Ahad Ha'am, and Zalman Shazar, viitor președinte al Israelului. În Germania studiat matematica , filosofia, ș.a. L-a cunoscut pe Leo Strauss, un mare filosof, teoretician de primă importanță. Martin Buber i-a fost de asemenea prieten apropiat. A fost căsătorit cu sora lui Freud, pe care l-a apreciat. Scholem a respins în egală măsură nazismul și comunismul, fiind un liber cugetător. Ultimul mare prieten a fost Jurgen Habermas. A murit la Iwerusalim. A fost medaliat de cu Israel Prize,a fost președinte al Israel Academy of Sciences and Humanities., a mai fost dfistins cu Yakir Yerushalayim (cetățean de onoare al Ierusalimului),Premiul Bialik, ș.a. Reperele sale au fost – filosofia, istoria și Kabala, pe care o privea ca pe o ramură a științei. L-a apreciat pe Nietzsche pentru contribuția sa la filosofie. A știut să separe perioada biblică și cea talmudică, în istoria iudaismului, misticismul fiind prezent , ca preocupare teoretică în a doua perioadă. Mesianismul l-a preocupat în mare măsură, în special din vremea lui Sabatay Zvi. Sabatianismul și hegelianismul au fost preocupări aproape simultane, deși , pentru un necunoscător, acestea nu ar avea nicio legătură. La fel și gnosticismul. În contradicție cu Buber, Benjamin, el a crezut în semnificațiile cuvintelor, în pre-existența revelației. În domeniul politic a criticat-o pe Hannah Arendt pentru „ Banalitatea Răului”, dar a apreciat-o ca personalitate. A fost gata oricând să apere valorile poporului căruia îi aparținea. Borges s-a inspirat din multe pagini publicate de Scholem. La fel Umberto Eco, George Steiner, Derrida, Harold Bloom, ș.a.În anul 2000 au apărut la Editur Haaefer „ Studii de mistică iudaică” în traducerea Innei Adescenco. Din păcate s-a tradus prea puțin din opera lui Schoilem. Urmașul său , fără a-l imita , ci dimpotrivă, chiar l-a contrazis, este savantul israelian Moshe Idel. Harold Bloom, un învățat american a spus – „Vrând să-mi aflu un rabin, am ajuns la de la Buber, prin intermediul lui Scholem , la Idel”. Despre Kabala nu se poate spune pe scurt aproape nimic, dar vom încerca acest riscant pas. În ebraică înseamnă – tradiție. A trecut prin faza vorbită ( orală) , apoi scrisă începând din primele secole ale mileniului al doilea din era modernă. O serie lungă de învățați și-au dedicat viața interpretării prin simboluri a existenței Divinității. Deci Kabala este o cale oferită de învățați evrei, dar și creștini spre cuprinderea sensului de Divinitate, fără a epuiza niciodată această înțelegere. BORIS MARIAN MEHR 4390 semne- 1 febr.2016 .