SE VOR
ÎMPLINI 73 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI B. FUNDOIANU
La începutul lunii octombrie 1944 murea în lagărul de
la Auschwitz un mare poet, critic literar, eseist, filosof evreu francez
originar din România, B. Fundoianu ( Benjamin Fondane, Benjamin Wexler), Născut
la 14 noiembrie 1898, la Iași,a fost fiul comerciantului Isaac Wechsler din
Ținutul
Herța. A început
să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste românești și evreiești. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai
târziu în revista de orientare simbolistă și modernistă Viața nouă, editată de Ovid Densușianu. În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii
români și publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele
avangardei Integral, Unu, Contimporanul. De altfel, unicul
volum de poezii publicat în timpul vieții și dedicat "virtual" lui Ion Minulescu, "primul clopotar al revoltei
lirice românești", intitulat Priveliști, îi apare în 1930, după plecarea din țară. A tradus în franceză versuri
din creația lui Tudor
Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea și Ion Minulescu.Integrat unui alt spațiu cultural,
poetul va publica în Franța sub numele de Benjamin Fondane.
Rămâne același comentator pasionat și receptiv al vieții literare, iar semnătura
lui va apărea frecvent în revistele literare, mai cu seamă în revista Les
Cahiers du Sud.Viața sa pariziană este marcată însă de dezrădăcinare (vezi
poemul Exodul), de dificultatea de a scrie în franceză, deși va ajunge
să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinantă pentru
evoluția spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara
anului 1924, cu filosoful rus Lev Șestov, precum și cu scrierile lui Friedrich
Nietzsche și Søren
Kierkegaard.
Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activitățile de
interpret și teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu, gândirea lui a
atins punctul de maximă originalitate. Cel mai important volum de eseuri,
apărut postum, se intitulează La conscience malheureuse (Conștiința
nefericită). Monografia Rimbaud le voyou (Rimbaud vântură-lume,
traducere, note, comentarii și anexe de Luiza Palanciuc și Mihai Șora), Faux Traité d'Esthétique (Fals tratat de estetică,
traducere, note, comentarii și anexe de Luiza Palanciuc și Mihai Șora) și Baudelaire et
l'expérience du gouffre (Baudelaire și experiența abisului, traducere, note, comentarii și
anexe de Luiza Palanciuc și Mihai Șora), sunt alte trei opere de meditație, de
punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate
spirituală a lumii moderne.Creația poetică originală franceză a lui Benjamin
Fondane a fost adunată în volumul antologic Le mal des fantômes (1980), titlul fiind ales chiar de autor și trimis soției
sale, Genevieve, prin intermediul unei scrisori testament, scrisă în lagărul de
sortare a evreilor de la Drancy. Scrisoarea aceasta conținea indicații precise
asupra modului în care trebuia editată opera sa. Acest volum antologic a fost
publicat târziu, după dispariția lui tragică, alcătuit din câteva cicluri
separate de versuri Ulysse, l'Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars. Ideile de rătăcire, de exil
printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei ca stare de grație
sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului
rătăcitor ca tip universal al intelectualului, în speță al filosofului
neliniștit, interogativ, care caută soluții pe care nu le va afla nicicând.În
timpul ocupației germane a Franței este arestat de către Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina,
în urma unui denunț cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închiși
în lagărul de la Drancy, de unde câțiva prieteni, între care Emil Cioran, care va evoca episodul în volumul
său, Exerciții de admirație, Stephane Lupasco, Paulhan, au obținut eliberarea sa,
dar nu și pe a Linei, care nu avea încă cetățenia franceză. Fondane refuză să
părăsească lagărul fără sora sa, Lina. Ei au fost deportați la Auschwitz în mai 1944. Din nefericire, urma
Linei s-a pierdut. Fondane va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau. Revista REALITATEA EVREIASCĂ a editat un Caiet cultural în urmă cu 15 ani,
sub coordonarea istoricului literar Geo Șerban – „Strigătîntru eternitate”
BMM
Tropicul reînvierii
Din momentul în catre îți dai sau ți se ia duhul,
totul se desfășoară ca un mosor în inima haosului. Vezi pagina cinci din cartea de față. Un
fluid mă îmbăia, îl aspiram prin branhii. De fapt ne tragem din peștii extratereștri.
Nu pot uita cvum s-a sinucis contesa Walewska. Ce mult am iubit-o. În vidul
surpăturii îmi țeseam gândurile. Am descoperit niște păduchi. Erau din Turnul
Londrei, cumva? Ce sânge nobil au supt. Socrate credea în naivivitatea sa
suptremă, bâlbâit fiind, că viața omului poate să fie bună. Eu nu m-am simțit
niciodată bine. De aceea moartea mi se pare o soluție, dar nu definitivă. Cred
în viața de apoi și de după apoi.Te rog să-mi dai înapoi, pentru două zile,
sărutul morții. Baby nu trebuie să ceri iertare. Oricum idiotul de critic nu
înțelege nimic. El ar scrie mai bine, dar nu scrie nimic. De ce sunt revoltat?
Nu sunt. Îmi este perfect egal dacă este cineva care mă socotește idiot. Sunt,
chiar mai mult decât el. În jur lupii se adună. Lupi – profesori,
lupi-academicieni, lupi – savanți, lupi-generali, lupi-lupi și alte viețuitoare
din era pretrumpetistă. Life is really simple, I am only person in the world, CREATE
A LIFE THAT FEELS GOOD, aiurea amice. Believ
you can, borcan. Where focus sunați la 112. Finalizăm, noaptea a trecut, mergem
după căpșuni.
BMM